Simbolul puternic al numelui Francisc, ales de Jorge Mario Bergoglio înainte de a deveni Suveran Pontif

Când Jorge Mario Bergoglio a fost ales Papă în martie 2013, lumea a simțit că se întâmplă ceva diferit. Pentru prima dată, un Suveran Pontif venea din America Latină și tot pentru prima dată a ales numele „Francisc” – o trimitere la Sfântul Francisc din Assisi, simbolul umilinței, păcii și dragostei

PAPA FRANCISC. FOTO ADEVĂRUL

Papa Francisc , binecuvântare spre creștini

Când Jorge Mario Bergoglio a fost ales Papă în martie 2013, lumea a simțit că se întâmplă ceva diferit. Era pentru prima dată când un suveran pontif venea din America Latină, primul care a ales numele „Francisc” – o trimitere directă la Sfântul Francisc din Assisi, simbolul umilinței, păcii și dragostei față de cei marginalizați.

Papa Francisc: un suveran pontif al simplității, umilinței și iubirii necondiționate

Dar Papa Francisc nu a fost doar o noutate geografică sau simbolică. A fost un suflu de aer curat într-o instituție care, de multe ori, părea prinsă într-un labirint de dogme, tăceri și ziduri groase. A fost un papă care vorbea simplu, care zâmbea sincer, care cobora din papamobil ca să îmbrățișeze un copil bolnav sau să mângâie un refugiat. Un papă care nu s-a temut să spună „Cine sunt eu să judec?”, și care a redeschis conversații despre dragoste, milă și incluziune, nu despre pedeapsă.

Pontificatul său, care a durat 12 ani, a fost marcat de eforturi consistente de reformare a Bisericii, apropiere față de credincioși, dar și deschidere față de teme sociale precum migrația, schimbările climatice, inegalitatea și incluziunea. A fost perceput de milioane de oameni drept un papă al simplității, empatiei și dialogului.

În ultimele luni, Papa Francisc s-a confruntat cu probleme grave de sănătate, inclusiv o pneumonie severă care i-a afectat capacitatea de a participa la evenimente publice importante, inclusiv la Procesiunea de Vinerea Mare din acest an, pe care a fost nevoit să o anuleze.

Moartea sa survine într-un moment profund simbolic, chiar în timpul sărbătorilor pascale, marcând sfârșitul unei epoci în istoria Bisericii Catolice. Conclavul cardinalilor urmează să fie convocat în perioada următoare pentru alegerea unui nou papă.

Un pastor în papalitate

Născut în Buenos Aires, în 1936, într-o familie de imigranți italieni, Bergoglio a fost mereu aproape de „oamenii simpli”. În tinerețe, a lucrat ca portar și barman într-un bar din cartier. A fost profesor de literatură, apoi iezuit. Când a devenit arhiepiscop de Buenos Aires, mergea cu autobuzul, își gătea singur și trăia într-un mic apartament. Același stil l-a păstrat și la Vatican: a refuzat luxul apartamentului papal, preferând o cameră modestă în Casa Sfânta Marta.

Nu a fost perfect și nici nu a pozat vreodată în așa ceva. Dar a fost, poate mai mult decât oricare altul înaintea lui, om.

Punte între lumi

Francisc a fost puntea între tradiție și modernitate. A vorbit despre criza climatică cu o claritate care i-a speriat pe politicieni și i-a inspirat pe activiști. A cerut o Biserică „săracă pentru cei săraci”, în timp ce a denunțat capitalismul feroce, indiferența globală și o lume „care a uitat să plângă”.

A fost criticat de conservatori, a fost aplaudat de progresiști, dar și-a păstrat tot timpul centrul: Evanghelia.

În România, a venit în 2019, al doilea papă care a pășit pe pământ românesc, după Ioan Paul al II-lea. A mers la Șumuleu Ciuc, Iași, Blaj și București, și a fost întâmpinat cu emoție de zeci de mii de oameni. A cerut iertare în numele Bisericii și a vorbit despre unitate, fraternitate, și despre puterea de a merge împreună, dincolo de bariere etnice, confesionale sau istorice.

„Am venit aici ca un simplu pelerin”: Mesajul Papei Francisc în România, 2019

În timpul vizitei sale în România din 2019, Papa Francisc a transmis un mesaj profund de fraternitate și speranță pentru toți credincioșii din țară. „Am venit aici ca un simplu pelerin ce doreşte să vadă chipul Domnului în chipul fraţilor”, a spus el, subliniind importanța unității și iubirii frățești. Aceste cuvinte au rezonează puternic, mai ales în contextul unei națiuni cu o istorie religioasă complexă, în care diviziunile confesionale și sociale sunt încă prezente. Papa a invitat românii să își îmbrățișeze diversitatea și să construiască un viitor bazat pe dialog și înțelegere reciprocă, un mesaj care s-a transformat într-o adevărată chemare la solidaritate în fața provocărilor contemporane.