Un petrolier rusesc a parcurs pentru prima dată ruta prin Oceanul Arctic fără ajutorul navelor spărgătoare de gheaţă

Un vas petrolier rusesc, construit special pentru a traversa apele îngheţate ale Oceanului Arctic, a parcurs în timp record ruta ce leagă Europa de Asia luna aceasta, semnalând o posibilă schimbare majoră în transportul maritim internaţional, fapt datorat fenomenului de încălzire globală.

Vasul în cauză, numit Christophe de Margerie după directorul general al companiei Total, decedat în urma unui accident aviatic petrecut în Moscova în anul 2014, este un petrolier de peste 300 de metri lungime proiectat special pentru această rută. Acesta este primul vas care reuşeşte să parcurgă aşa numita Ruta Maritimă de Nord fără ajutorul vaselor speciale spărgătoare de gheaţă.

Această reuşită nu este doar realizarea unui vis vechi de secole al marinarilor navigatori ci şi strategia din ultimul deceniu al preşedintelui Rusiei, Vladimir V. Putin, al cărui guvern a indicat că urmăreşte să profite, politic cât şi economic, de schimbările climatice din zona Arctică.

„Acesta este un eveniment important în procesul de deschidere spre exploatare al Oceanului Arctic”, a afirmat Vladimir Putin înaintea voiajului inaugural al petrolierului rus.

Nava, ce transportă gaz lichefiat, a completat ruta ce leagă Norvegia de Coreea de Sud joia trecută, în doar 19 zile, cu 30 % mai repede decât ruta obişnuită prin Canalul Suez, a afirmat compania rusă într-un comunicat.

Marinarii au visat secole la rând la o rută nordică: o legătură mai scurtă şi mai rapidă între Oceanul Atlantic şi cel Pacific care să tranziteze Oceanul Arctic. Până acum gheaţa groasă a făcut o asemenea rută imposibilă. În ultimul secol, vasele speciale spărgătoare de gheaţă au făcut o asemenea rută plauzibilă, dar prohibitiv de scumpă şi posibilă doar pe timpul verii când stratul de gheaţă este mult mai subţire.

Schimbările climatice rapide au schimbat în mod semnificativ geografia acestei regiuni, iar compania Sovcomflot a anunţat că crede că este posibil ca această navă să realizeze această legătură şi în timpul iernii, în condiţii mult mai grele.

Nava, prima dintr-o flotă de 15 de astfel de nave estimate a intra în producţie, are o carenă special construită de oţel întărit ce îi permite să spargă un strat de gheaţă de până la 1,5 m grosime.

Mai puţin de 500 de nave au reuşit să navigheze această rută decât a fost ea inaugurată, în anul 1906, dar oficialii Sovcomflot au declarat că se aşteaptă ca această rută să devină o rutină.

Deocamdată, această rută rămâne încă extrem de scumpă, în principal datorită ratelor de asigurare ridicate şi a riscurilor implicate. Într-un studiu publicat anul trecut de către Copenhagen Business School se afirmă că această rută nu va deveni viabilă economic decât după aul 2040.

În contextul în care experţii anticipează o continuă şi accelerată topire a calotei glaciale din zona Arctică, mai multe ţări au căutat să profite de acest lucru - demarând proiecte de exploatare a resurselor de petrol, gaz şi alte resurse. Acest fapt a condus la o competiţie acerbă şi tensiuni politice între toate aceste ţări ce susţin că au dreptul de a exploata această zonă.