UE prelungeşte cu şase luni sancţiunile impuse Rusiei

Ambasadorii statelor membre UE au convenit miercuri să prelungească sancţiunile impuse unui număr de 146 de persoane şi 37 de entităţi care, acuză UE, au beneficiat de pe urma anexării Crimeii de către Rusia sau au acţionat împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Sancţiunile impuse celor de pe această listă urmează să fie prelungite cu şase luni. Pe listă figurează, între alte nume, cel al vicepremierului rus Dmitri Rogozin, al consilierului prezidenţial rus Serghei Glaziev şi al lui Dmitri Kiseliov, considerat şeful propagandei la Kremlin.

Între entităţile sancţionate se află o serie de firme din Crimeea şi diverse batalioane ale separatiştilor proruşi din estul Ucrainei.

Numele a trei persoane - toate decedate - au fost scoase de pe listă, inclusiv cel al lui Igor Sergun, fostul director GRU (principalul serviciu de spionaj militar rus). Sergun a decedat subit în Liban la începutul acestui an.

Statele Unite au anunţat cu o săptămână în urmă, miercurea trecută, că au prelungit sancţiuni similare, constând în blocarea activelor şi interdicţia eliberării de vize.

De asemenea, sancţiuni economice, energetice şi bancare dure, impuse Rusiei după anexarea Crimeii şi o presupusă implicare rusă în conflictul armat din estul Ucrainei, au fost prelungite până la sfârşitul lui iulie.

Şi membri ai Parlamentului European (PE) au îndemnat-o pe Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini să-i impună sancţiuni preşedintelui rus Vladimir Putin şi altor 28 de persoane din cauza tratamentului ilegal aplicat pilotului ucrainean Nadia Savcenko.

În total 57 de eurodeputaţi au semnat, pe 8 martie, o scrisoare în care prezintă o listă de nume ale unor ruşi şi separatişti proruşi din estul Ucrainei pe care-i acuză de faptul că sunt responsabili de decizia politică de răpire a lui Savcenko, de transportarea ei pe teritoriul Rusiei, deţinerea ei ilegală şi fabricarea acuzaţiilor care-i sunt aduse.

În afară de numele lui Putin, pe această listă neagră apar, de asemenea, cel al directorului Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) Aleksandr Bortnikov, al preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din cadrul Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus) Aleksei Puşkov, ale unor procurori de rang înalt din Rusia şi al liderului separatist prorus din estul Ucrainei Igor Plotniţki.

Pe listă figurează totodată nume ale unor procurori, judecători şi altor persoane, care sunt acuzate că au fabricat probe împotriva lui Savcenko, care au declarat valide din punct de vedere legal, în curte, probe fabricate şi că au prelungit timp de 20 de luni detenţia lui Savcenko, în aşteptarea încheierii procesului acesteia.

Semnatarii scrisorii cer ca lui Putin şi celorlalţi să le fie interzisă eliberarea de vize UE, să le fie blocate activele şi să le fie confiscate toate proprietăţile pe care le deţin pe teritoriul Uniunii Europene (UE).

Pilotul şi parlamentarul Nadia Savcenko a anunţat miercuri, în instanţă, că va continua să facă greva foamei, în urma unei şedinţe tensionate, în cadrul căreia judecătorul rus a amânat verdictul în acest caz extrem de mediatizat până pe 21 martie.

Sfidătoare, ea a spus că nu recunoaşte nici tribunalul şi nici verdictul acesteia, după care s-a aşezat pe banca dinăuntrul cuştii acuzaţilor şi a făcut un gest obscen către magistrat.

Ea a subliniat că va continua greva foamei indiferent de consecinţe. „Trebuie să înţelegeţi că ne jucăm cu viaţa mea. Miza este mare, iar eu nu am nimic de pierdut”, a spus ea.

Ea a avertizat că o revoltă populară similară mişcării Euromaidan din Ucraina este inevitabilă în Rusia şi a apreciat că preşedintele rus Vladimir Putin nu se poate agăţa de putere prin sângele oamenilor.

Savcenko, în vârstă de 34 de ani, a purtat un tricou pe care era imprimat tridentul ucrainean în timpul acestei şedinţe, într-un tribunal din oraşul rus Doneţk, situat în apropiere de frontiera cu Ucraina, în care a promis că se va întoarce vie sau moartă.

Ea este acuzată că a acţionat ca observator şi a furnizat coordonatele unui atac cu mortar în estul Ucrainei, în iulie 2014, soldat cu moartea a doi jurnalişti ruşi care acopereau conflictul armat dintre forţele guvernamentale ucrainene şi separatişti proruşi.

Savcenko afirmă că a fost capturată de separatişti, în Ucraina, şi adusă ilegal, cu forţa, în Rusia.

Procurorii au cerut să fie condamnată la 23 de ani de închisoare şi la plata unei amenzi în valoare de 100.000 de ruble (1.400 de dolari). Ea este acuzată de crimă, tentativă de crimă şi traversarea ilegală a frontierei ruse.

În scurta şedinţă de miercuri, avocatul lui Savcenko a citit declaraţia sa de închidere, pe care a fost împiedicată să o citească în audierea de joia trecută. După aceea, avocatul a cerut Curţii să pronunţe verdictul imediat.