Trupele ruse au căutat pe Wikipedia instrucțiuni de folosire a armelor și au folosit hărți din anii '60

De la început, invazia Rusiei în Ucraina a fost presărată cu greșeli strategice, cu o forță militară nepregătită pentru conflict și cu probleme logistice care au pus piedici Kremlinului. 

Într-o investigație a New York Times care detaliază eșecurile Rusiei de-a lungul conflictului, povestea Brigăzii 155 de infanterie navală a Rusiei este unul dintre cele mai clare exemple decizii proaste care au definit invazia.

În timp ce se aflau în luptă, trupele din brigada navală nu aveau suficientă hrană, hărți, provizii medicale esențiale sau stații de emisie-recepție și au fost forțate să folosească puști Kalașnikov din anii 1970 - unii membri fiind nevoiți să apeleze la Wikipedia pentru a găsi instrucțiuni de utilizare a anumitor arme - potrivit raportului.

În interviurile cu The Times, mai mulți membri ai brigăzii au declarat ziarului că unii dintre luptătorii militari nou-înrolați aveau puțină experiență cu armele și au vorbit despre faptul că aveau puține gloanțe pe care să le folosească în luptă.

Inițial, comandanții le-au spus membrilor că nu vor vedea lupte, conform raportului. Dar, odată ce au văzut cum camarazii lor erau uciși în jurul lor în timp ce forțele ucrainene trăgeau asupra lor, și-au dat seama că nu li s-a spus adevărul despre rolul lor în conflict.

Un soldat rus pe nume Mihail - care în octombrie a fost martor la moartea multor camarazi de-ai săi în apropiere de orașul ucrainean Pavlivka - a declarat pentru The Times că din cei 60 de membri ai plutonului său, 40 au fost uciși și doar opt membri au scăpat de răni grave.

„Acesta nu este un război”, a declarat Mihail pentru ziar de la un spital de lângă Moscova. „Este distrugerea poporului rus de către proprii comandanți”.

Președintele rus Vladimir Putin a afișat un grad ridicat de încredere în armata țării atunci când a lansat invazia în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

Dar, aproape zece luni mai târziu, Rusia nu a reușit să învingă armata ucraineană și s-a trezit evitată și izolată de Occident.

Potrivit The Times, Putin „a intrat într-o spirală de autodepășire și zel anti-occidental”, ceea ce l-a determinat să ia decizia de a invada Ucraina „într-o izolare aproape totală".

Conform raportului The Times, planurile de invazie ale Rusiei arătau că armata se aștepta ca trupele să mărșăluiască prin Ucraina și să preia rapid controlul țării, ofițerii fiind instruiți să își aducă uniformele de gală și medaliile pentru paradele militare din Kiev, capitala ucraineană.

Armata rusă, care era văzută ca o forță formidabilă înainte de conflict, a fost în realitate „grav compromisă” de corupția de lungă durată, potrivit raportului.

Trupele rusești de pe teren în Ucraina se bazau pe hărți vechi - unele din anii 1960 - pentru a se orienta în țară, iar mulți dintre ei își foloseau telefoanele mobile pentru a suna la numere din Rusia, ceea ce permitea forțelor ucrainene să le localizeze și să le atace. Raportul Times a detaliat, de asemenea, modul în care unii piloți ruși și-au pilotat avioanele ca și cum nu ar fi fost în pericol.

În ianuarie, generalul rus în retragere Leonid Ivașov, aflat la curent cu rapoartele despre conflictul iminent, a scris o scrisoare deschisă în care a afirmat că un război la scară largă cu Ucraina ar pune în pericol „însăși existența Rusiei ca stat”.

„Niciodată în istoria sa, Rusia nu a luat decizii atât de stupide”, a declarat Ivashov pentru The Times în timpul unui interviu telefonic recent. „Din păcate, astăzi a triumfat prostia - prostia, lăcomia, un fel de răzbunare și chiar un fel de răutate.”

Dmitri S. Peskov, un purtător de cuvânt al lui Putin, a subliniat intervenția Occidentului în evaluarea numeroaselor eșecuri ale Rusiei de-a lungul conflictului.

„Aceasta este o mare povară pentru noi”, a spus el, făcând referire la sprijinul puternic al NATO pentru Ucraina. „Pur și simplu a fost foarte greu de crezut într-un asemenea cinism și într-o asemenea sete de sânge din partea Occidentului colectiv”.

De la începutul conflictului, administrația Biden a continuat să trimită armament avansat Ucrainei, inclusiv rachete de mare viteză și antiradiații.

Începând cu luna noiembrie, Statele Unite s-au angajat să acorde Ucrainei un ajutor de 66 de miliarde de dolari.