Submarin rusesc invizibil, echipat cu rachete de croazieră, a intrat în Marea Mediterană, în apropiere de coasta Siriei

Submarinul rusesc Rostov pe Don, din clasa 636 Varşavianka de submersibile supranumite "găuri negre în ocean", deoarece sunt aproape nedetectabile, a intrat în partea de est a Mediteranei şi se află nu departe de coasta Siriei, relatează agenţia de presă Interfax.

Submarinul este echipat cu rachete similare celor folosite de către navele de război din cadrul flotilei ruse de la Caspica împotriva unor ţinte ale Statului islamic (SI), a declarat sursa citată de agenţia rusă.

Potrivit unor informaţii, acelaşi submarin ar fi vizat, la jumătatea lui noiembrie, ţinte SI în oraşul sirian Rakka, bastionul grupării jihadiste.

Rusia a lansat rachete de tip Kalibr împotriva unor ţinte SI de la bordul unor nave de război trimise pe Marea Capică, la începutul lui octombrie. Alte 18 rachete au fost lansate de pe nave ruse război şi la sfârşitul lui noiembrie, potrivit RT.

Submarinul Rostov-pe-Don (B-237) - "Improved Kilo" în terminologia NATO - este primul model de a treia generaţie de submarine din clasa Varşavianka (Project 636).

Submersibilul, alimentat cu diesel şi invizibil pe radar, ar fi cel mai "tăcut" din lume. El dispune de o gamă largă de echipamente de luptă, iar talia mică îl face manevrabil în ape mai puţin adânci.

Submarinul este înarmat cu torpile de 533 de milimetri şi rachete de croazieră apă-sol de tip Kalibr-PL (modificate pentru a fi folosite de pe submarine). Submersibilul cântăreşte 400 de tone, atinge o viteză maximă de 20 de noduri şi poate coborî până la 300 metri adâncime. El are un echipaj de 52 de oameni şi are o autonomie de 45 de zile. NATO a catalogat acest tip de submarin drept o "gaură neagră", din cauza capacităţii de a rămâne nedectat.

Cipru ar putea lăsa avioanele ruseşti de război să utilizeze aeroporturile sale 

Cipru a anunţat luni că ar putea lăsa avioanele de război ale Rusiei care efectuează lovituri aeriene în Siria în sprijinul preşedintelui Bashar Al-Assad să utilizeze aeroporturile sale în caz de urgenţă, scrie AFP. 

 Există "un dialog între guvernele cipriot şi rus privind instalaţiile care ar putea fi puse la dispoziţie în caz de urgenţă sau în scopuri umanitare", a declarat ministrul cipriot de externe, Ioannis Kasoulides.

Insula mediteraneană Cipru se află la aproximativ o sută de kilometri de coastele Siriei, o ţară devastată de război în ultimii patru ani.

Şeful diplomaţiei de la Nicosia a precizat că Franţa, care participă de asemenea la bombardamentele din Siria contra grupării jihadiste Statul Islamic (SI), a solicitat deja ca "avioanele sale care se întorc din operaţiuni să poată ateriza pe aeroporturile cipriote în caz de urgenţă".

Cipru este obligat să ofere astfel de posibilităţi în caz de urgenţă, mai ales dacă sunt în pericol vieţi omeneşti, a precizat ministrul Kasoulides.

"Dreptul internaţional ne obligă să oferim ajutor în situaţii de urgenţă şi există un acord (cu Franţa). Cu Moscova, ne aflăm în procesul de definire a unui acord", a adăugat el.

Franţa face parte dintr-o coaliţie internaţională condusă de Statele Unite care bombardează de anul trecut poziţii ale SI. Parisul şi-a intensificat loviturile aeriene după atentatele din capitală, revendicate de SI şi care au făcut 130 de morţi la 13 noiembrie.

Marea Britanie, care s-a alăturat recent coaliţiei angajate în Siria, foloseşte una din cele două baze cipriote rămase sub suzeranitatea sa după independenţa insulei.

La rândul său, Rusia efectuează lovituri aeriene în Siria de la 30 septembrie pentru a susţine guvernul de la Damasc.