Stratfor: Şeful GRU ar fi murit în Liban, de Anul Nou. Varianta Kremlinului: atac de cord, pe 4 ianuarie

Moartea neaşteptată a şefului unuia dintre cele mai temute sevicii de informaţii, GRU, ridică în continuare o serie de întrebări. În primul rând circumstanţele morţii lui Igor Sergun. Kremlinul a anunţat că ar fi murit în urma unui atac de cord la Moscova, la 4 ianuarie, dar o sursă a Stratfor susţine că şeful GRU ar fi murit în ziua de Anul Nou, în Liban.

Autorităţile ruse au anunţat, după efectuarea autopsiei, cauzele oficiale ale morţii şefului Direcţiei de Informaţii Principale a Statului Major General al Armatei Ruse, (GRU) Igor Sergun, în vârstă de 58 de ani. Medicii au stabilit că, şeful GRU ar fi murit în urma unei insuficienţe cardiace acute, pe data de 3 ianuarie, într-un sanatoriu din zona Podolsk, regiunea Moscovei.

Life News scrie, citând surse apropiate familiei generalului, că „ motivele morţii lui Igor Sergun au fost oboseala extremă, surmenajul, lipsa de somn, şi toate simptomele inerente funcţiei sale.”

Dar o sursă a agenţiei americane Stratfor susţine că şeful GRU ar fi murit în ziua de Anul Nou, în Liban. În cazul în care acesta versiune se confirma, notează Stratfor, apare  întrebarea: ce facea Sergun în Liban şi de ce Kremlinul ascunde acest lucru?

Sergun a început să activeze în spionajul militar în 1987. În 1988, conform Interfax, acesta avea gradul de colonel şi activa ca ataşat militar al URSS la Tirana (Albania). 

El a fost numit şef al GRU, devenind totodată şef adjunct al Statului Major General al armatei ruse, în 26 decembrie 2011, luându-i locul lui Aleksandr Şliahturov, care a fost trecut în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă.

În 2014, Igor Sergun a fost inclus pe listele cu sancţiuni ale Uniunii Europene şi Statelor Unite ale Americii pe fondul suspiciunilor privind implicarea ofiţerilor GRU în conflictul din estul Ucrainei. 

Decesul său are loc în contextul în care agenţiile clandestine, paramilitare şi de spionaj din Rusia joacă un rol esenţial în punerea în aplicare a unor decizii-cheie ale politicii lui Putin, la rândul său un fost şef al agenţiei interne de spionaj - Serviciul federal pentru securitate (FSB, fost KGB).

"Sergun a fost o persoană extrem de importantă în relansarea GRU, o agenţie care se confrunta cu probleme grave atunci când a preluat-o, la sfârşitul lui 2011", a scris luni pe blog Mark Galeotti, un profesor de la New York University, o adevărată autoritate în domeniul aparatului rus de securitate.

GRU - aflat anterior în subordinea Statului Major General al Forţelor armate ruse - este suspectat că a jucat un rol central în cadrul operaţiunii secrete de preluare a controlului asupra Peninsulei ucrainene Crimeea, la începutul lui 2014, când militari mascaţi, în ţinute de camuflaj şi înarmaţi au apărut brusc în întreaga peninsulă de la Marea Neagră.

Unii analişti şi oficiali occientali cred că agenţia a contribuit, de asemenea, la coordonarea şi supervizarea insurgenţei în estul Ucrainei, unde un conflict între separatişti proruşi şi forţe guvernamentale s-a soldat cu peste 9.000 de morţi de când a izbucnit, în aprilie 2014.

Preluand mandatul său în mijlocul unui conflict al direcţiei sale cu Serviciul de Informatii Externe şi Serviciul Federal de Securitate (FSB), el a reuşit să consolideze GRU şi sa mentina poziţia serviciului. Totodata, responsabilitatea pentru eşecul anticiparii rezultatului tulburărilor în Ucraina şi a răsturnarii lui Viktor Ianukovici a căzut pe umerii FSB, in timp ce GRU a obţinut puteri mai mari pentru activităţile Rusiei in Ucraina.

În anii 2014-2015, cele doua servicii au luptat pentru rol mai mare in conflictul ucrainean, iar aceasta lupta s-a oglindit în modul în care erau schimbaţi liderii rebelilor separatisti din Donbas. FSB avea probleme şi pe scena internă, de la controlul asupra Ceceniei la dispariţia lui Putin în martie 2015 şi uciderea lui Boris Nemţov. Nici GRU nu a fost ferit de necazuri, unul dintre acestea ar fi, potrivit serviciului secret ucrainean (SBU), revenirea FSB la „locul de muncă” în Ucraina, mai scrie Stratfor.

O altă întrebare este dacă Rusia îşi va schimba politica faţă de Ucraina. Stratfor susţine că Sergun a fost unul dintre autorii strategiei razboiului hibrid din Ucraina, dar ca şi FSB, în general, ar putea continua activitatea începută. De asemenea, nu se stie dacă FSB si Ministerul Apararii vor face faţă situaţiei din Ucriana, daca poziţia serviciului de informatii militare va slăbi.

Nu se ştie nici dacă GRU va reusi sa mentina unitatea sub conducerea unui alt sef. Presa rusăface speculaţii pe marginea acestui subiect şi există zvonuri că noul şef GRU ar putea fi o persoană non-militara, apropiata de Putin. Dacă se întâmplă acest lucru, aceasta însemna că Putin va încerca să preia controlul GRU pentru a-şi asigura protecţie suplimentară.