Scandalul decoraţiilor date ruşilor de Dodon

În timp ce Rusia menţine ilegal trupe pe teritoriul Republicii Moldova, preşedintele Igor Dodon intenţionează să împartă distincţii de stat „pacificatorilor“ ruşi. Preşedintele Parlamentului de la Chişinău şi moldovenii sunt revoltaţi.

Preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon şi-a exprimat intenţia de a acorda distincţii de stat mai multor pacificatori ruşi, transnistreni şi moldoveni cu ocazia împlinirii celor 25 de ani de la stabilirea militarilor ruşi în regiunea transnistreană. Şeful statului moldovean a făcut anunţul în timpul unei conferinţe de presă, la un post de televiziune din Federaţia Rusă. 

„Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, săptămâna viitoare voi participa la evenimentele comune organizate în Transnistria. Aşa ceva nu a fost până acum. Preşedintele Moldovei nu a participat niciodată la astfel de evenimente”, a declarat Dodon, în cadrul unei conferinţe de presă difuzată de postul rusesc Rossia 24.

„Mai mult, săptămâna viitoare intenţionez să decorez militarii moldoveni, pe cei transnistreni, dacă aceştia vor dori, şi pacificatorii ruşi. Aceasta este o dovadă că noi apreciem această misiune la cel mai înalt nivel”, a adăugat Dodon.

Întâlnirea Dodon-Rogozin-Krasnoselski, Tighina

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, i-a invitat să participe la manifestările dedicate împlinirii a 25 de ani de la începutul „Operaţiunii de menţinere a păcii pe Nistru “ şi pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Conform portalului NovostiPMR „festivitatea” va avea loc la sediul forţelor mixte de pacificare cu marşul trupelor de pacificatori, depuneri de flori, expoziţie de arme şi blindate şi un concert.

 Preşedinţia moldoveană a anunţat că „Igor Dodon este hotărât să dea curs invitaţiei de pe 29 iulie, la Tighina (Bender), iar unul din subiectele principale de pe agenda trilaterală a discuţiilor va fi reluarea formatului de discuţii „5+2””. NovostiPMR scrie că pacificatorii – pentru care Dodon are pregătite distincţii – vor fi decoraţi în incinta sediului forţelor mixte de pacificare.

Avertismentul şefului Parlamentului

Preşedintele parlamentului de la Chişinău, Adrian Candu a declarat că Igor Dodon confundă distincţiile de stat şi cadourile protocolare, avertizându-l pe şeful statului  că ar putea rămâne fără această prerogativă - considerată, de altfel, una dintre cele mai importante în contextul unui stat parlamentar. 

„Preşedintele Dodon se laudă la un post rusesc că încalcă şi va încălca Constituţia ţării de dragul susţinerii Moscovei. Supărat pe poziţia fermă a Parlamentului exprimată prin Declaraţia privind retragerea forţelor militare ruse, Igor Dodon promite medalii soldaţilor ruşi şi transnistreni şi deschide o rană care încă sângerează. Dodon confundă distincţiile de stat şi cadourile protocolare. Nu ne faceţi să credem că şeful statului are prea multe prerogative, domnule Dodon", a scris pe pagina sa de Facebook, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Moldovenii, indignaţi

Şi reprezentanţi ai societăţii civile au criticat dur şi au calificat drept trădare intenţia preşedintelui Igor Dodon de a participa la ceremoniile organizate de Tiraspol cu ocazia jubileului de 25 de ani de la instaurarea forţelor pacificatoare ruse în stânga Nistrului şi de a oferi cu această ocazie distincţii militare. 

Criticile au fost lansate în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul de televiziune TVR Moldova, transmite IPN. Anatol Ţăranu, directorul Centrului „Politicon”, a declarat că dacă preşedintele Dodon îşi va duce intenţia până la capăt, aceasta va constitui un act de trădare. „Igor Dodon se simte foarte bine în postura de agent al unui stat străin. Dodon rupe solidaritatea instituţiilor statului”, a declarat Ţăranu.

Directorul Centrului „Politicon” a mai spus că autorităţile de la Chişinău urmează să ia o serier de măsuri, inclusiv la nivel legislativ, privind retragerea trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului.

Directorul Asociaţiei „PromoLEX”, Ion Manole, l-a criticat şi el pe Dodon: „Au fost omorâţi mulţi civili. Până la acest moment mai există încă persoane dispărute fără urmă în timpul conflictului de pe Nistru. Mai bine Dodon i-ar decora post-mortem pe civilii omorâţi sau pe rudele lor”.

Săptămâna trecută, deputaţii moldoveni au aprobat o Declaraţie, prin care cer Rusiei să-şi retragă forţele militare, echipamentele de război şi muniţiile din regiunea transnistreană .

”Staţionarea trupelor şi întărirea prezenţei militare ruse încalcă prevederile constituţionale privind independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială şi neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. Menţinerea pe teritoriul ţării a unui volum mare de arme, muniţii reprezintă o ameninţare constantă la adresa stabilităţi regionale şi europene, în general”, se mai arată în Declaraţia Parlamentului de la Chişinău.

Trupele ruse se antrenează pentru forţarea Nistrului

În acest timp, trupele ruse care staţionează în regiunea separatistă transnistreană au început pregătirile pentru un exerciţiu militar ce prevede forţarea unui curs de apă.  În cadrul manevrelor vor participa 50 de militari, inclusiv echipajele unor vehicule de luptă tip BTR-60, BTR-70 şi BRDM-2, precum şi mecanicii unităţii de reparaţii din cadrul Grupului Operaţional de Trupe Ruse (GOTR), potrivit unui comunicat al Districtului militar occidental al Armatei ruse, citat de Novosti PMR. 

Aceştia au realizat lucrări de ermetizare a trapelor, deservire a echipamentelor tehnice şi de navigaţie şi au pregătit mijloacele de autoevacuare, precizează sursa citată. Exerciţiul militar ar urma să se desfăşoare la sfârşitul acestei luni, pe Nistru.

Ministerul de Externe şi cel al Apărării de la Chişinău au protestat în repetate rânduri în legătură cu desfăşurarea unor exerciţii militare organizate de comandamentul trupelor ruse din Transnistria, adesea în colaborare cu forţele militare ale regimului separatist de la Tiraspol, acestea fiind însă constant ignorate de autorităţile de la Moscova.

De la războiul din Transnistria, la „conflictul îngheţat“

Conflictul de pe Nistru, numit şi Războiul din Transnitria, sau Războiul moldo-rus a începul la 2 martie 1992 şi s-a soldat cu moartea a 286 de persoane din partea Republicii Moldova. De partea Transnistriei şi-au pierdut vieţile, potrivit diverselor surse, între 264 şi 1093 de persoane.

Analiştii spun însă că Războiul de la Nistru, provocat şi susţinut de Rusia nu a început pe 2 martie 1992, ci pe 2 septembrie 1990, când Tiraspolul a proclamat independenţa regiunii de Republica Moldova şi s-a acutizat pe 1-2 noiembrie 1990 odată cu ciocnirile de pe podul de la Dubăsari, când au murit primii poliţişti şi cetăţeni din Dubăsari. În acea zi, forţele nostalgice după imperiul sovietic au început conflictul armat, care a degenerat într-un război nedeclarat al Rusiei împotriva tânărului stat Republica Moldova. 

Cele mai grele lupte s-au dat la Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa. Potrivit datelor Ministerului Apărării de la Chişinău atunci au murit 286 de oameni, iar alţi 284 au rămas invalizi. Conflictul armat direct a încetat la 21 iulie 1992 când preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţîn şi preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur au semnat „Convenţia cu privire la la principiile de reglementare paşnică a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova”. Potrivit unui articol din această Convenţie, Unităţile Armatei a 14-a a forţelor Armate ale Fderaţiei Ruse, dislocate în Republica Moldova, vor respecta cu stricteţe neutralitatea. 

Potrivit experţilor, documentul a reprezentat o bază juridică invocată deseori de liderii separatişti care pledează pentru transformarea Republicii Moldova într-o confederaţie. O altă consecinţă  a fost  cedarea oraşului Tighina, în favoarea Tirapolului.

În prezent, autoproclamata republic Transnistreană găzduieşte un contingent de 400 de pacificatori ruşi şi un număr limitat de de trupe ruse – două batalioane care au un număr total de o mie de soldaţi. Militarii sunt responsabili de paza muniţiilor sovietice depozitate în Transnistria.