Propaganda rusească, în vizorul NATO

Kremlinul a aprobat anul trecut o creştere impresionantă de buget pentru instituţiile ruseşti de presă care transmit în limbi de circulaţie internaţională, în special pentru canalul de limbă engleză Russia Today, dar şi pentru agenţia de presă Sputnik, care a fost acuzată de mai multe ori că difuzează articole de propagandă.

Potrivit „The Sunday Times“, care citează date oferite de Kremlin, deşi bugetul prevăzut în 2015 pentru serviciile ruse de media (televiziune, radio şi presă online) din străinătate era iniţial de 178 de milioane de euro, acesta a fost majorat la 301 milioane de euro.

Suma suplimentară a fost atribuită deschiderii de către Russia Today a unui birou în Londra, precum şi „altor posturi care transmit zi şi noapte în germană şi în franceză“.

Informaţiile privind cheltuielile suplimentare au venit la numai câteva zile după ce noul comandant al NATO, Curtis Scaparrotti, a avertizat că Moscova finanţează campanii de „dezinformare“ în scopul de a destabiliza Europa. 

Într-un discurs susţinut săptămâna trecută în SUA, la o conferinţă de securitate, Scaparrotti a afirmat că Moscova a devenit „un adversar... pe care trebuie să îl luăm în serios“. „Vedem activităţile în spaţiul cibernetic, vedem influenţa în Europa în termeni de finanţare a partidelor politice, anumite dezinformări pentru a construi situaţii ce nu sunt adevărate“, a afirmat el, adăugând că utilizarea unei astfel de propagande este o încercare a Rusiei de „a-şi atinge obiectivele fără ca măcar să înceapă un conflict“.

Chiar şi în aceste condiţii, Scaparrotti consideră că Occidentul are soluţii. „Sunt de părere că putem face faţă. Este dificil, mai ales în lumea occidentală, întrucât credem în libertatea presei, credem că trebuie să fim sinceri în presă, credem în statul de drept, aşa că avem dificultăţi în a aborda această chestiune şi în a o contracara, dar trebuie să facem aceasta“, a afirmat comandantul NATO.

Săptămâna trecută, surse din domeniul securităţii din SUA au acuzat agenţiile ruse de informaţii că au piratat serverele Comitetului Naţional Democrat, dând apoi publicităţii mii de e-mailuri care au afectat imaginea Partidului Democrat exact când Hillary Clinton urma să fie confirmată drept candidată a democraţilor în cursa prezidenţială din Statele Unite. 

Publicarea e-mailurilor, prin intermediul WikiLeaks, ar fi fost parte a unui complot menit să crească şansele candidatului republican, Donald Trump, care s-a declarat de mai multe ori drept un admirator al preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. 

De cealaltă parte, Ministerul rus de Externe a calificat drept „insultătoare şi nemeritată“ acuzaţia Washingtonului conform căreia Moscova s-ar afla în spatele unei acţiuni de piratare a computerelor Comitetului Naţional al Partidului Democrat.