Paranoia lui Putin în raport cu tehnologia riscă să arunce Rusia în irelevanță în cursa pentru inteligență artificială, avertizează economiștii

Rusia a rămas semnificativ în urmă în cursa globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, în mare parte din cauza aversiunii, dacă nu chiar fobiei de tip paranoic a liderului rus Vladimir Putin față de tehnologia modernă, relatează The Times.

Potrivit publicației britanice, Putin guvernează țara folosind linii fixe criptate și materiale informative tipărite, evitând total internetul și smartphone-urile.

Putin pare să considere inovația digitală a secolului XXI ca pe o provocare la adresa autorității sale, până acolo încât să facă observația că internetul ar fi un „proiect CIA”, o poziție ce reflectă scepticismul și chiar fobia față de instrumentele digitale adoptate de liderii din întreaga lume. Această aversiune, sugerează publicația, are un impact direct asupra competitivității tehnologice a Rusiei.

„Utilizarea internetului în Rusia devine un soi de lux”, a apreciat Vladislav Inozemțev, economist rus și cofondator al Centrului pentru Analiză și Strategii din Europa. „Guvernul cultivă o cultură care se opune, practic, foarte agresiv progresului tehnologic în spațiul digital.” 

În schimb, mulți șefi de stat își coordonează politica prin intermediul platformelor de mesagerie criptată și al sistemelor digitale avansate.

Conform Indicelui de Inteligență Artificială (IA) al Universității Stanford, Rusia se situează pe locul 28 din 36 de țări în ceea ce privește capacitățile de inteligență artificială. Nu numai că se află în urma unor lideri în domeniu precum Statele Unite, China și India, dar este depășită chiar și de națiuni mai mici precum Luxemburg, Belgia și Irlanda.

Mai mult, nicio universitate rusă nu a intrat în topul celor mai bune 200 de instituții de cercetare în domeniul inteligenței artificiale la nivel mondial și nicio companie rusă nu a fost inclusă în topul celor mai bune 100 de firme de inteligență artificială din lume.

Un incident mediatizat pe scară largă care simbolizează acest decalaj a fost cel al robotului umanoid care a căzut pe scenă la scurt timp după ce a fost prezentat la un eveniment de la Moscova.

The Times subliniază, de asemenea, înăsprirea controlului Kremlinului asupra platformelor digitale, inclusiv cenzura pe scară largă a internetului și restricțiile asupra rețelelor sociale. Acest mediu nu este propice pentru inovație și descurajează dezvoltarea independentă a inteligenței artificiale, potrivit economistului rus citat.

Acesta a declarat pentru The Times că dezvoltarea unui sector viabil al inteligenței artificiale necesită un climat investițional favorabil și startup-uri independente - premise care, în opinia sa, lipsesc în Rusia.

„Tehnologia inteligenței artificiale și înaltele tehnologii, în general, necesită o mulțime de startup-uri independente și un bun climat investițional. Dar în Rusia, companiile se tem să investească în noi tehnologii. Pentru că, dacă investiția eșuează și ai primit sprijin din partea statului, ai putea sfârși prin a fi acuzat de ilegalități - luare de mită, delapidare etc”.

Un chatbot „laș”

Apoi, nu poate fi neglijat riscul ca tehnologia să ofenseze Kremlinul.

The Times a relatat, de pildă că până și asistentul cu inteligență artificială al Yandex, „Alice”, considerat cel mai apropiat analog al instrumentelor precum ChatGPT din Rusia, evită subiectele politice pentru a se conforma cenzurii statului. Într-un caz, asistentul a identificat inițial Lugansk ca parte a Ucrainei, înainte de a se corecta rapid și a refuza să răspundă.

„Nu voi răspunde la întrebare, pentru că nu știu prea multe despre asta”, a fost răspunsul final al chatbotului, în urma experimentului jurnaliștilor The Times.

Asistentul AI a fost etichetată drept „lașă” de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, după ce aceasta a refuzat să răspundă la o întrebare despre monumentele din Ucraina dedicate lui Stepan Bandera, naționalistul de extremă dreapta care a condus o insurgență împotriva forțelor sovietice.

Explicația este evidentă: Yandex, proprietarul celui mai mare motor de căutare din Rusia și creatorul Alice, a decis că este mai sigur să ignore orice chestiune considerată controversată din punct de vedere politic. 

Sectorul inteligenței artificiale din Rusia a fost afectat și de exodul creierelor, pe lângă sancțiunile impuse de Occident din cauza războiului. Potrivit The Times, aproximativ 100.000 de specialiști IT - aproximativ 10% din forța de muncă digitală - au părăsit Rusia în 2022.

Restricțiile legate de hardware agravează și mai mult problema. Radio Free Europe a relatat că Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a reușit să achiziționeze doar 9.000 unități de procesare grafică - esențiale pentru tehnologiile bazate pe inteligență artificială - de la invazia la scară largă. Prin comparație, Microsoft a achiziționat aproape 500.000 de GPU-uri numai în 2024.

The Times menționează îngrijorarea crescândă în rândul economiștilor că Rusia ar putea pierde definitiv suveranitatea tehnologică, devenind dependentă de China pentru sisteme și infrastructură avansate. În ciuda acestor riscuri, raportul notează că Kremlinul pare mai concentrat pe obiectivele sale geopolitice și pe propria stabilitate politică decât pe recâștigarea terenului în cursa pentru inteligența artificială.

Anterior, Rusia a semnalat că principala utilizare a inteligenței artificiale de care e interesată constă în utilitatea pentru cenzură, nu pentru inovație. În 2026, Roskomnadzor intenționează să lanseze un sistem bazat pe inteligență artificială pentru a bloca conținutul online, cu peste 29 de milioane de dolari alocați, în ciuda reducerilor bugetare active.

Numai în 2025, interdicțiile de conținut legate de VPN-uri au crescut cu peste 1.200%, evidențiind modul în care Kremlinul direcționează inteligența artificială către controlul informațiilor, mai degrabă decât către progresul tehnologic.