Moscova sărbătoreşte cinci ani de la anexarea controversată a Crimeei

Spre furia Kievului şi dezaprobarea Bruxellesului, Moscova sărbătoreşte împlinirea a cinci ani de la anexarea peninsulei Crimeea.

La cinci ani de la anexarea Crimeei, un act „ilegal“ potrivit UE şi SUA, Rusia marchează acest eveniment cu festitivităţi de descoperire a tradiţiilor peninsulei de la Marea Neagră.

Startul „Sărbătorii reunificării între Crimeea şi Rusia“ a fost dat în faţa Kremlinului.

Locuitorii Moscovei sunt invitaţi să afle atracţiile turistice ale peninsulei de la Marea Neagră şi să urmărească un „Dans al Sevastopolului“ executat de 10.000 de participanţi.

„Cred că din punct de vedere istoric această regiune face parte din Federaţia Rusă. Baza Flotei de la Marea Neagră este situată în Crimeea. Este o zonă foarte strategică pentru protejarea frontierelor patriei noastre mamă“, spune un bărbat pentru postul de televiziune Euronews.

„Crimeea ne aparţine. Sunt bucuroasă că am recuperat-o“, adaugă o femeie aflată alături de el.

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat în Crimeea cu prilejul acestui eveniment.

Odată ajuns în peninsulă, el a participat la o ceremonie de dare în exploatare a unei centrale electrice.

Potrivit Kremlinului, viaţa locuitorilor Crimeei s-a îmbunătăţit considerabil de la intrarea teritoriului lor sub controlul Rusiei.

Însă presa rusă este divizată asupra bilanţului. Dacă publicaţia pro-Kremlin Izvestia insistă pe o „creştere record“ a turismului în Crimeea, cotidianul economic Vedomosti scrie că această regiune se va transforma într-un „monument prăfuit al gloriei erorilor politice de dimensiune istorică“.

Trecerea Crimeei sub controlul Rusiei, oficializată de Putin la 18 martie 2014, este considerată drept o „reunificare“ de Moscova şi denunţată drept o „anexare ilegală“ de Kiev şi în Occident. Această decizie a fost urmată de sancţiuni economice grele pentru Moscova.

„Crimeea se va întoarce la Ucraina. Vom face tot ne stă în putinţă pentru a ne asigura că acest lucru se va face cât mai repede posibil, imediat după alegerile“ prezidenţiale din 31 martie, a declarat luni preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

Într-un comunicat, Uniunea Europeană a condamnat anexarea CRimeei, apreciind că acest act încalcă dreptul internaţional şi reprezintă o ameninţare la adresa securităţii internaţionale.

UE deplânge situaţia drepturilor omului în peninsulă, care s-ar fi deteriorat „semnificativ” de la anexare. 

UE cere eliberarea tuturor celor care au fost reţinuţi şi condamnaţi ilegal în peninsulă, precizând că jurnaliştii, activiştii pentru drepturile omului şi avocaţii apărării ar trebui să îşi poată face meseria liberi, fără intimidări.

În ultimii ani, justiţia rusă nu doar că a interzis şi a clasat drept „organiaţie teroristă“ Medjlis - Adunarea Tătarilor din Crimeea -, ci a închis totodată postul de televiziune al acestei minorităţi.

Vladimir Putin, a cărui popularitate în ţară a scăzut dramatic de la anexarea Crimeei, a respins în mai multe rânduri înapoierea peninsulei Ucrainei.

Ministerul român de Externe s-a alăturat mesajului UE. România reafirmă angajamentul său pentru politica de nerecunoaştere a anexării ilegale, precum şi sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele recunoscute internaţional, arată un comunicat al MAE.