Mihail Gorbaciov, dat în judecată pentru crime de război de către şase lituanieni

Şase lituanieni au deschis o acţiune în justiţie împotriva fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov, cu privire la crime de război împotriva independenţei acestui stat baltic, în atacul sovietic sângeros de la 13 ianuarie 1991, relatează AFP.

La comemorarea a 31 de ani de la aceste confruntări, aceste rude ale victimelor cer dreptate. În acest atac, 14 civili neînarmaţi au fost ucişi, iar alte peste 700 de persoane au fost rănite.

Mii de susţinători ai independenţei s-au adunat atunci în jurul turnului radioteleviziunii şi altor clădiri-cheie din capitală, Vilnius, pentru a încerca să-i împiedice pe ruşi  preia controlul.

În 2009, un tribunal lituanian a condamnat zeci de foşti conducători din epoca sovietică cu privire la crime de război, însă procurorii au refuzat să-l ancheteze pe Mihai Gorbaciov, în prezent în vârstă de 90 de ani, care se afla la putere la acea vreme.

Acest refuz i-a înfuriat pe reclamanţi.

Ei îl acuză pe fostul conducător al URSS că deţinea controlul armatei sovietice şi că nu a oprit această ”crimă cu premeditare” împotriva lituanienilor, care îşi cereau libertatea după 50 de ani de ocupaţie sovietică.

”Este clar că acţiunile forţelor militare nu ar fi fost posibile fără o coordonare cu Gorbaciov”, acuză Robertas Povilaitis, care şi-a pierdut taăl în violenţe.

El consideră  că acest proces este ”foarte important” şi că, dacă nu este vizată respondabilitatea şefului statului, ”dreptatea nu este întreagă”.

Majoritatea celor 67 de persoane găsite vinovate de crime de război în Lituania aufost judecate în contumacie, inclusiv fostul ministru sovietic al Apărării Gmitri Iazov, care a murit în 2020.

Mulţi conducători lituanieni din era sovietică au fost încarceraţi cu privire la faptele lor, însă alţi suspecţi au rămas neatinşi în Rusia sau Belarus.

Lituania şi celelalte ţări baltice - Letonia şi Estonia - au fost recunoscute internaţional mai târziu, în 1991, după cinci decenii de ocupaţie sovietică şi au aderat la Uniunea Europeană (UE) şi NATO în 2004.