Lavrov, despre propunerile primite din partea NATO şi SUA privind soluţionarea crizei ruso-ucrainene: „Putin va decide răspunsul”. Avertismentul lui Biden
0Vladimir Putin va decide cu privire la felul în care va răspunde propunerilor în scris primite din partea NATO şi SUA la pretenţiile sale de securitate, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.
Potrivit şefului diplomaţiei ruse, propunerile primite din partea SUA sunt mai bune decât cele venite de la NATO.
NATO „întinde din nou mâna” Rusiei pentru dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de permite aderarea de noi membri şi „se pregăteşte pentru ce e mai rău", a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.
Şeful NATO a transmis din nou Rusiei să-şi retragă trupele din Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, unde sunt desfăşurate fără acordul acestor ţări, şi a pledat ca toate părţile să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluţionare a conflictelor.
Potrivit lui Stoltenberg, propunerile NATO includ apeluri pentru informări reciproce privind exerciţiile militare, dialogul privind controlul armelor, mai multă transparenţă în activităţile militare şi eforturi comune de combatere a ameninţărilor cibernetice. Documentul reiterează, de asemenea, „principiul de bază” al NATO, conform căruia fiecare stat are dreptul să decidă singur dacă doreşte să adere sau nu la Alianţa Nord-Atlantică.
Washingtonul a subliniat la rândul său că cererile Rusiei ca NATO să retragă trupele şi armele din Europa de Est şi să împiedice Ucraina să adere vreodată la Alianţa Nord-Atlantică nu au nicio şansă. Statele Unite sunt însă gata să discute alte subiecte, cum ar fi controlul armelor şi măsurile de consolidare a încrederii.
Secretarul de stat Antony Blinken a afirmat că răspunsul ţării sale către Rusia „stabileşte o cale diplomatică serioasă în cazul în care Rusia ar alege-o” şi s-a exprimat pentru o nouă întâlnire cu Serghei Lavrov. O nouă întâlnire între Blinken şi Lavrov ar urma să aibă loc în următoarele două săptămâni.
Lavrov a susţinut din nou, cu „dacă” şi „însă”, că Rusia nu vrea să atace Ucraina, deşi comasarea de trupe ruse a continuat în ultimele două zile la graniţa cu ţara vecină. „Dacă depinde de Rusia, nu va fi război. Noi nu vrem războiul. Însă nici nu vom permite ca interesele noastre să fie călcate grosolan în picioare, ignorate”, a ameninţat şeful MAE de la Moscova.
Propaganda de stat din Rusia insistă de luni bune, în ciuda comasării de trupe şi echipamente, că preşedintele Vladimir Putin nu are intenţii ostile în privinţa Ucrainei. Ori, într-o încercare de a pune presiuni pentru a primi răspunsuri favorabile la pretenţiile sale de securitate, liderul de la Kremlin a ameninţat în decembrie anul trecut că va recurge la măsuri „tehnice” şi „militare”. Între timp, două atacuri cibernetice masive au vizat site-uri ale Guvernului ucrainean. Însă Statele Unite şi NATO nu au cedat şantajului şi l-au avertizat pe Putin că Rusia va suferi consecinţe enorme dacă va ataca Ucraina.
Deşi subliniază că Statele Unite şi NATO nu au luat în vedere principalele pretenţii de securitate ale lui Putin, cum ar fi încetarea extinderii NATO, în special în Ucraina, şi revenirea la desfăşurarea militară a NATO înainte de 1997, Kremlinul pare mai potolit în declaraţii. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că dialogul este necesar pentru părţile implicate şi că Moscova „nu se va grăbi” să reacţioneze.
„Nu există un răspuns pozitiv la problema principală” - oprirea extinderii NATO - în documentele pe care Moscova le-a primit de la Washington. Însă „există o reacţie care permite să se spere la începutul unei discuţii serioase în probleme secundare”, spune Serghei Lavrov.
În timp ce Moscova manifestă o oarecare repliere pe cale diplomatică, continuă în acelaşi timp să aducă trupe la graniţa cu Ucraina. Potrivit unui anunţ făcut de Pentagon joi seara, armata rusă şi-a crescut prezenţa pe flancul său vestic şi în Belarus în ultimele 24 de ore.
Preşedintele american Joe Biden i-a transmis omologului său ucrainean Volodimir Zelenski să se pregătească de un atac din partea Rusiei, un act văzut ca fiind „iminent”.