FOTO Ce transmite Vladimir Putin poporului rus şi Occidentului prin excentricităţile lui

Mulţi oameni ar fi  surprinşi dacă şi-ar vedea preşedintele într-un planor, făcând scufundări sau pe o motocicletă Harley Davidson, îmbrăcat cu o geacă de piele. Pentru ruşi, însă, aceste activităţi sunt un semnal al normalitaţii.

Obiceiul preşedintelui Vladimir Putin de a se aventura în pădurile siberiene, în Oceanul Arctic şi în stepele Asiei Centrale a devenit, deja, tradiţie în Rusia, scrie „Financial Times”. Fotografiile şi filmările care îl suprind pe aventurierul Putin sunt menite să-l prezinte pe liderul în vârstă de 60 de ani ca pe un tânăr care trăieşte sănătos, în aer liber şi este veşnic stăpân pe sine.

Mesajul mai mult sau mai puţin ascuns care ajunge atât la ruşi, cât şi în Occident, este că liderul de la Kremlin este în formă şi pregătit să guverneze ani buni de acum încolo. Din acest motiv, când a păşit schiopătând pe scena summitului Asia-Pacific, din septembrie anul acesta, întreaga presă internaţională a vuit în jurul stării de sănătate a liderului de la Kremlin.

Dar, tot în septembrie, la începutul lunii, preşedintele rus, Vladimir Putin, echipat cu un costum alb şi cască de protecţie, a efectuat un zbor la bordul unui planor pentru a acompania un stol de cocori, pe cale de dispariţie, spre noi locuri de cuibărit în peninsula artică Yamal.

Cascadoria lui Putin nu numai că a fost o manifestare metaforică a guvernării sale patriarhale, ci şi un mod de a demonstra că toate evenimentele din ultimul an, protestele şi deteriorarea imaginii ţării, nu au subminat puterea preşedintelui rus.Putin a rămas Putin, iar Kremlinul nu are de ce să-şi schimbe orientarea politică şi modul de guvernare din ultimii 12 ani.

Preşedintele are motive sa fie increzător.În urma cu mai puţin de un an, statul rus parea să se clatine, sub manifestaţiile împotriva fraudei electorale. Străzile Moscovei erau pline de protestatari aparţinând clasei urbane de mijloc, care cerea noi libertăţi şi sfârşitul conducerii autoritare.

Cu siguranţă, Putin este în controlul Kremlinului, nu-şi arată slăbiciuni în faţa adversarilor săi, îi provoacă întărind şi mai mult conducerea autoritară,  deşi mulţi au considerat la începutul celui de-al treilea mandat, că Rusia va intra în criza, fapt încă nedovedit, atrage atenţia „Financial Times”.

De exemplu, o lege recentă face calomnia o infracţiune penală, iar o alta, adoptată în iulie pune bazele cenzurii pe internet, toate acestea fiind menite să discrediteze opoziţia.

„Regimul de la Kremlin ne demonstrează că se poate împotrivi oricui şi poate scăpa basma curată“, a declarat Andrew Weiss, director al companiei americane Rand Corporation. Reforma politică sub Dmitri Medvedev, fostul preşedinte şi actualul prim-ministru, a fost doar o deviere de la cursul epocii lui Putin.

Medvedev a avut o altă metodă de a răspunde protestelor aprobând formarea de noi partide politice şi permiterea lor de a candida la guvernare, dar o dată cu revenirea lui Putin la putere, multe din aceste decrete au fost anulate.

„Este greu să te dai cu capul, în repetate rânduri, de perete“, a declarat Vladimir Tor, un lider naţionalist al opoziţiei.

Transformarea claselor de mijloc în opozitie a forţat Kremlinul să se bazeze pe susţinerea păturii conservatoare a societăţii, în special din zona rurală, unde oamenii sunt mai puţin educaţi şi mai în vârstă. Clasa rurală a îmbrăţişat retorica naţionalistă a lui Putin, noua titulatură de apărător al ortodoxiei şi de protector al naţiunii împotriva conspiraţiilor străine.

„Acesta este modelul relaţiilor publice cunoscute şi sub numele de «cetate sub asediu» şi se pare că funcţionează bine momentan. Oamenii răspund la retorica imperialistă“, a declarat Lev Gudkov, şeful agenţiei de sociologie Levada.

Totuşi este pusă la îndoială posibilitatea preşedintelui rus de a se menţine în sondaje, deşi în acest mandat se pune accentul mai degrabă pe partea economică, decât pe cea politică. Rusia devine mult mai dependentă economic de vânzările petroliere decât înaintea crizei financiare. Deficitul bugetar, cu excepţia vânzării de petrol, este mai mult de 10% din produsul intern brut (PIB) susţine Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Petrolul va stabili dacă Rusia va ieşi din criză, dar Putin a promis miliarde de dolari americani în timpul campaniei sale electorale pentru creşteri salariale şi pentru bugetul apărării, sume care reprezintă, conform analiştilor economici, 4% din PIB.

Se estimează că pe la jumătatea mandatului său, prin 2015, Rusia nu va mai înregistra surplus comercial de pe urma exportului de petrol în alte ţări. Câştigurile de azi obţinute din faptul că toate tranzacţiile cu ţiţei, la nivel mondial, se fac în dolari americani, vor dispărea peste aproximativ trei ani. Salvarea sa ar fi deprecierea rublei sau creşterea dramatică a preţului barilului. Fără astfel de mijloace de prevenire, economia Rusiei riscă să devină mai dependentă de împrumuturile internaţionale şi mai vulnerabilă în faţa crizei economice externe.

În astfel de condiţii, Federaţia Rusă nu se va mai putea pune de-a curmezişul agendei internaţionale, cum o face în prezent prin opunerile sale la deciziile luate, spre exemplu, de Statele Unite ale Americii, de Uniunea Europeană sau de Organizaţia Naţiunilor Unite.

Politica de la Kremlin atrage critici din partea vestică, mai cu seamă pe fondul susţinerii regimului sirian de la Damasc, care de 19 luni duce o luptă încrâncenată împotriva populaţiei civile care cere destituirea preşedintelui Bashar al-Assad. Dar opunere pe plan internaţional este tot în beneficiul lui Vladimir Putin. Gennady Gudkov, deputat reprezentant al opoziţiei,  susţine că „politica externă este punctul forte a lui Putin, este un stimulent puternic să fim încă văzuţi de Vest în picioare“.