Vladmir Zelenski consideră inadmisibile negocierile directe cu reprezentanţii grupurilor armate ilegale din Doneţk şi Lugansk
0Autorităţile ucrainene sunt gata să se angajeze în dialog cu populaţia civilă a teritoriilor ocupate temporar din regiunile Donetsk şi Lugansk, dar nu cu reprezentanţii grupurilor armate ilegale Republica Populară Luhansk „RPL” şi Republica Populară Doneţk „RPD”, a declarat preşedintele Ucrainei, Vladimir Zelenski.
Declaraţia a fost făcută la Conferinţa de securitate de la München din 15 februarie, potrivit publicaţiei „Gordon”, citat de IPN.
Potrivit preşedintelui ucrainean, există propuneri din partea partenerilor internaţionali de a avea un dialog direct cu militanţii uniunii dintre nerecunoscutele „RPL” şi „RPD”, dar nu a specificat cine sunt aceştia.
„Pe noi ne conving că un mecanism eficient este un dialog direct cu aşa-numitele autorităţi locale din zonele separate din regiunile Donetsk şi Lugansk. Suntem pregătiţi pentru dialog cu populaţia civilă a acestor teritorii, dar nu cu cei care nu sunt recunoscuţi din punctul de vedere al dreptului internaţional şi, prin urmare, nu pot reprezenta populaţia locală. Mai mult, am vorbit de multe ori cu oameni obişnuiţi din teritorii ocupate temporar. În mod obiectiv, vocea Donbass-ului nu este doar părerea lor, ci cel puţin şi a 1,5 milioane de oameni din Doneţk şi Luhansk care au fost nevoiţi să-şi părăsească casa”, a spus Zelenski.
Şeful statului ucrainean şi-a exprimat părerea că persoanele strămutate intern ar trebui implicaţi în procesul de negociere pentru soluţionarea conflictului din Donbass. „Ar trebui să fie implicaţi în consultări pe platforma Minsk-ului şi să participe activ la discuţia viitorului lor ca parte a Ucrainei unificate”, a adăugat el. „Nu noi am început acest război, dar îl vom încheia. Şi o vom face. Împreună cu voi”, a mai spus Zelenski.
Cea de-a 56-a Conferinţă de securitate din Munchen, la care participă în mod tradiţional lideri mondiali, reprezentanţi ai ştiinţei şi ai societăţii civile, a avut loc în Germania pe 14 februarie.
În calitate de părţi ale procesului de negocieri privind soluţionarea conflictului transnistrean figurează autorităţile constituţionale de la Chişinău şi administraţia de facto de la Tiraspol, care promovează politica separării regiunii transnistrene de Republica Moldova. Administraţia din stânga Nistrului nu este recunoscută de către comunitatea internaţională. Procesul de negocieri are loc în formatul „5+2”, la care, pe lângă părţi, participă OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina, SUA şi UE. Timp de 28 de ani de negocieri aşa şi nu s-a ajuns la discutarea pachetului de probleme de ordin politic prin care ar urma să se stabilească statutul regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova.