VIDEO Incidente la Chişinău: Comunităţile azere şi armene s-au luat la bătaie pe fundalul conflictului armat dintre Armenia şi Azerbaidjan

Congresul Azerilor din Republica Moldova a organizat un protest miercuri, 22 iulie, în faţa Ambasadei Azerbaidjanului de la Chişinău, faţă de escaladarea violenţelor de la frontiera dintre Azerbaidjan şi Armenia. Ulterior, manifestanţii azeri s-au îndreptat către Ambasada Armeniei, unde au fost întâmpinaţi de zeci de cetăţeni armeni, moment în care între cele două comunităţi s-au produs altercaţii, fiind nevoie de intervenţia forţelor de ordine.

„Comunitatea azeră din Chişinău a organizat un marş de protest în legătură cu noile acţiuni militare de la graniţa cu Armenia. În mod absolut previzibil şi evident, comunitatea armeană a organizat o contramanifestaţie şi s-a degenerat în bătăi. Poliţia ”bravă” a Republicii Moldova nu este capabilă să oprească bătăile de minute bune. Absolut nepregătiţi, zero capacitatea analitică. Ruşine!”, a scris expertul politic Valeriu Paşa, pe pagina sa de Facebook.

Congresul Azerilor din Republica Moldova a anunţat că, pe 22 iulie, la Chişinău, va avea loc un marş paşnic în semn de protest faţă de „provocările comise de forţele armate ale Armeniei în direcţia regiunii Tovuz a frontierei azero-armeană, precum şi în sprijinul forţelor armate din Azerbaidjan”.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Congresul Azerilor din R. Moldova, începând cu 12 iulie, unităţi ale forţelor armate din Armenia, încălcând în mod grav încetarea focului la regiunea frontierei de stat azero-armeană din regiunea Tovuz, au tras asupra poziţiilor azere din instalaţiile de artilerie.

Foste republici sovietice, cele două ţări din Caucaz sunt în conflict de cel puţin trei decenii în jurul regiunii Nagorno-Karabah, un teritoriu populat în mare parte de armeni care, cu sprijinul Erevanului, s-a declarat independent faţă de Azerbaidjan la începutul deceniului 1990-2000. Această acţiune de separare a declanşat atunci un război care s-a soldat cu 30.00 de morţi. Un armistiţiu a fost semnat în 1994, dar situaţia rămâne foarte tensionată în regiune.

Cele două ţări se acuză reciproc de izbucnirea ostilităţilor recente.

Ministrul azer al Apărării a acuzat pentru a treia oară, marţi, Armenia că a trecut la ofensivă cu tiruri de artilerie, cărora le-a răspuns cu „măsuri punitive”.

De cealaltă parte, Ministerul armean al Apărării a acuzat forţele azere că au atacat „utilizând artilerie, tancuri şi vehicule aeriene fără pilot”.

Infrastructuri civile au fost vizate de atacuri în oraşul armean Berd.

Diplomaţia de la Erevan a cerut „un răspuns proporţional” la „aceste agresiuni împotriva securităţii populaţiei civile a Armeniei”.

În faţa acestei situaţii, Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană au făcut apel la încetarea focului, în timp ce Turcia şi-a declarat sprijinul faţă de Azerbaidjan.

Aceste confruntări intervin la scurt timp după ce a preşedintele azer Ilham Aliev a ameninţat că va părăsi negocierile de pace pentru Nagorno-Karabah, apreciind că ţara sa are dreptul să caute „o soluţie militară”.

Un război la scară largă între Baku şi Erevan ar putea destabiliza întreaga regiune a Caucazului, unde Moscova şi Ankara au interese geostrategice concurente, notează AFP.

Dar acest scenariu este puţin probabil, potrivit analistului armean Hakob Bardalian.

„Baku şi Erevan, dar şi puterile geopolitice regionale nu vor un război la scară largă, deoarece ei ştiu că ar putea avea consecinţe catastrofale”, a declarat el pentru AFP.

Ultimele confruntări sângeroase între Armenia şi Azerbaidjan au avut loc în 2016, în Nagorno-Karabah.

Acest conflict face, din 1992, obiectul unei medieri ruso-americano-franceze în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, numit Grupul de la Minsk.