Un veteran al războiului de pe Nistru, propus la funcţia de ministru al Apărării

Partidul Liberal Reformator îl propune pentru funcţia de ministru al Apărării pe Valeriu Troenco. Candidatura acestuia a fost votată unanim de către Biroul Politic al formaţiunii.

Ion Hadârcă, liderul PLR, a declarat că noua candidatură urmează să fie propusă premierului Iurie Leancă. Deputatul a precizat că expertul în drept constituţional Vitali Catană, propus anterior de PLR, nu a fost acceptat din cauza că Republica Moldova se află într-o zonă de risc.

Valeriu Troenco are 57 de ani. Este jurist de profesie. În perioada 7 aprilie 1997 – 1 ianuarie 1999, a fost comandant al Direcţiei generale poliţie ordine publică. În perioada iunie 1999 - iulie 2001, a fost viceministru al Justiţiei şi director al Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP). A fost avansat la 12 septembrie 2000 de către preşedintele ţării Petru Lucinschi în gradul special de general-maior de justiţie.

De asemenea, el a participat la conflictul armat de pe Nistru, din 1992. „Noi nu am avut de ales atunci şi am fost nevoiţi să luptăm cu un inamic destul de puternic. Împreună cu alţi combatanţi, am luat armele în mâini pentru a opune rezistenţă forţelor separatiste. Rănile încă mai dor şi astăzi…Plecăciune tuturor colegilor cu care am luptat, veşnică amintire celor care şi-au jertfit viaţa, în numele demnităţii şi independenţei Patriei“, declara generalul, acum o lună, la o ceremonie organizată de DIP pentru actualii şi foştii angajaţi care au luptat pe Nistru.

În anul 2002, Valeriu Troenco a fost ales preşedinte al Ligii Ofiţerilor de la Chişinău şi membru al Consiliului Naţional pentru Apărarea Democraţiei. După eliberarea din funcţia de viceministru, a fost numit prorector al Academiei de Poliţie din Chişinău.

În 2003 a candidat la alegerile locale din municipiul Chişinău pe listele Partidului Social-Liberal pentru un post de consilier, dar nu a fost ales.

Funcţia de ministru al Apărării a rămas vacantă după ce Vitalie Marinuţa şi-a dat demisia, în urma unor disensiuni cu preşedintele Nicolae Timofti, comandat suprem al forţelor armate.