Tradiţii de Crăciun uitate de moldoveni
0Specialiştii în etnologie au explicat pentru „Adevărul" cum au fost uitate o parte din cele mai frumoase tradiţii de iarnă Păstratul luminii prin ruguri din crengi sau umblatul cu colinda în cete de flăcăi au fost uitate ori înlocuite cu alte obiceiuri.
Majoritatea creştinilor ortodocşi din Moldova serbează mâine Crăciunul pe stil vechi. Varvara Buzilă, doctor în filologie, spune că, începând cu anii '80, obiceiurile de iarnă au început să fie uitate. Pentru ca tradiţia să fie însă conservată, o mână de oameni pasionaţi de moştenirea de la străbuni, adunaţi în cadrul Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Naţional, cutreieră toată ţara pentru a descoperi datini pe cale de dispariţie.
Specialiştii spun că tradiţiile mai sunt păstrate la sate mai mult de bătrâni. „Din cauza fostului regim comunist, cei cu vârste între 30 şi 50 de ani n-au fost educaţi să-şi iubească valorile spirituale", explică Varvara Buzilă, membră a Comisie. Mai mult, spune specialista, până acum 20 de ani, moldovenilor li s-a inoculat ideea că umblatul cu colinda este cerşetorie. „Astfel, acest obicei a pierdut din valoare şi nimeni nu l-a mai păstrat aşa cum o făceau străbunii noştri", mai spune femeia.
Povestea „Crăciunelului"
Varvara Buzilă a povestit pentru cititorii „Adevărul" mai multe tradiţii uitate de moldoveni. Una dintre ele face referire la „păstrarea luminii. Sărbătoarea Naşterii Domnului se leagă de solstiţiul de iarnă, fiind ziua cea mai scurtă din an. „Acum câteva sute de ani, obiceiul era să reţii ziua. Oamenii făceau rug din buşteni pentru a lumina. Obiceiul s-a redus acum la imaginea pâinii, care înseamnă bunăstare", mai spune Buzilă.
În ajun de Crăciun, gospodinele coc „crăciunei", bucăţi din aluat care au forma cifrei opt, neterminată, şi îl pun pe perete, lângă icoană. „Crăciunelul" este luat de acolo la 23 martie, când are loc echinocţiul de primăvară şi când gospodarul iese la arat. După ce răstoarnă prima brazdă, bărbatul rupe „crăciunelul" în trei: o bucată o pune sub brazdă, alta o dă animalului din curte şi ce mai rămâne mănâncă el.Varvara Buzilă mai spune că în vremurile străbune, cei care mergeau cu colinda erau flăcăii. Astăzi, tradiţia s-a schimbat, iar colindători sunt copiii.
Cele mai multe colinde vechi s-au păstrat în Sud-Vestul Moldovei. Aici se cântă 25 de colinde, cea mai mare fiind la Câşliţa-Prut, care durează mai mult de jumătate de oră. Specialiştii au descoperit colinde frumoase şi în Nord, în sate din raioanele Floreşti, Şoldăneşti, Soroca. Aici, colindătorii au un toiag sau un brâu unde pun colacii.
Caută colinde autentice
Astăzi, membrii Comisiei pentru Valorificarea Patrimoniului Naţional merg în Nordul ţării şi asistă la colindat. De la vârstnici adună poveşti despre tradiţii. Toată arhiva obiceiurilor de Crăciun o trimit apoi la UNESCO pentru ca acestea să fie incluse în patrimoniul mondial.
Un obicei important respectat de gospodinele din Sudul Moldovei este prepararea celor 12 feluri de mâncare, în cinstea fiecărui apostol. În seara de Crăciun se aşează pe masă toate bucatele, amintind de Cina cea de Taină. A doua zi, după ce revin de la Biserică, creştinii mănâncă și carne. În Ajun de Crăciun, femeile mai coc un colăcel în formă de coroană, care simbolizează coroana lui Iisus. Acesta este păstrat toată iarnă. Primăvară este dat animalelor care sunt duse la muncile câmpului pentru a le da putere şi sănătate.