Studiu: partidele politice, Parlamentul şi sistemul de Justiţie sunt cele mai vulnerabile la corupţie

Riscurile de corupţie compromit progresele democratice în Republica Moldova, este concluzia experţilor Transparency International-Moldova, formulate în Raportul de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI). Raportul a fost  lansat marţi, 29 iulie. Specialiştii au evaluat vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii şi autorităţi.

Evaluarea atestă că toţi pilonii SNI sunt vulnerabili la corupţie. În special partidele politice, Parlamentul şi Judiciarul. „Am ajuns la concluzia că printre cele mai puţin rezistente sunt partidele politice. Am spus că formaţiunile sunt parte a Legislativului şi din cauza aceasta şi Legislativul este foarte slab. Am atras atenţia la sectorul privat care, din cauza concurenţei neloiale, se transformă în structuri oligarhice care penetrează în guvernare şi Legislativ şi încearcă să acapareze sistemul judiciar”, a explicat Lilia Caraşciuc, director executiv al Transparency International-Moldova.

Potrivit raportului, lipsa de reputaţie a partidelor în societate este o consecinţă a cazurilor de încălcare a legislaţiei de către membrii lor. Mai mult, formaţiunile nu au cerinţe principiale privind integritatea membrilor. “Partidele politice, fiind instituţii ale statului, reflectă spiritul din societate faţă de instituţiile publice”, a subliniat Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale.

Preşedintele CSM: "Cele mai grave probleme din sistem sunt corupţia şi incompetenţa”

Cât despre domeniul judiciar, în raport se menţionează că legile privind responsabilitatea judecătorilor rămân imperfecte, iar adoptarea normei legale privind răspunderea disciplinară a acestora se tărăgănează. Mai mult, susţin autorii, există cazuri de implicare a reprezentanţilor sistemului judiciar în scheme de preluare forţată a proprietăţii. „Nu vrem să ne ascundem după deget. Cred că cele mai grave probleme din sistemul judecătoresc sunt corupţia şi incompetenţa. Când vorbesc de sistemul judecătoresc îi am în vedere nu doar pe judecători, ci şi pe procurori, şi pe avocaţi”, a declarat Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Autorii studiului au mai ajuns la concluzia că există practici de implicare a politicului în activitatea autorităţilor anticorupţie, cum ar fi Procuratura Anticorupţie sau Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Potrivit experţilor, suprapunerea de competenţe ale acestora le face activitatea în comun mai dificilă. „Desigur că este loc pentru performanţe mai mari. Există un şir de constrângeri la nivel legislativ şi instituţional. Când vorbesc despre probleme instituţionale mă refer la alocarea resurselor care nu sunt suficiente în prezent. De asemenea, este nevoie de a desfăşura mai multe instruiri pentru că e importantă şi dezvoltarea subdiviziunilor analitice. În prezent, avem bani pentru salarii, nu şi pentru desfăşurarea unor campanii ample”, a recunoscut Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA.

Recomandare: este necesară sporirea integrităţii aleşilor

O altă concluzie la care au ajuns autorii studiului este faptul că organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne nu este suficient de independent. La fel, selectarea membrilor Comisiei Electorale Centrale pe criterii politice afectează independenţa instituţiei, iar mass-media este concentrată excesiv în mâinile unui singur proprietar.

Autorii vin cu mai multe recomandări. Ei sugerează reprezentanţilor Guvernului să sporească transparenţa în procesul decizional şi în administrarea întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale. Parlamentul este îndemnat să întărească integritatea deputaţilor şi să ia atitudine promptă faţă de încălcările de lege comise de aleşi. În domeniul judiciar, specialiştii cred că ar trebui catalizată reforma, în special cea a Procuraturii. Partidele politice, în opinia autorilor studiului, ar trebui să dezvolte o democraţie internă reală şi să stabilească cerinţe principiale privind integritatea membrilor, dar şi să se conformeze rigorilor de transparenţă în finanţarea formaţiunilor şi campaniilor electorale. „Este nevoie de mai puţină politizare a organelor de stat şi mai multă transparenţă în luarea deciziilor şi în angajarea funcţionarilor în serviciul public. Astfel, prioritate trebuie să se dea nu preferinţelor politice, ci integrităţii şi profesionalismului”, a concluzionat Lilia Caraşciuc.

Raportul a fost realizat în cadrul proiectului regional „Evaluarea Sistemului Naţional de Integritate” care cuprinde ţările Parteneriatului Estic, cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Fundaţiei Est-Europene, din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.

Articol preluat de pe portalul Moldova Curată