Studiu: Chişinăul şi Tiraspolul vor câştiga dacă îşi vor uni economiile

Chişinăul trebuie să-şi intensifice relaţiile economice cu Tirapolul şi să creeze cu acesta un spaţiu economic comun, iar sistemele bancare ar trebui să fuzioneze. Acest pas ar ameliora situaţia ecomică de pe cele două maluri ale Nistrului, se arată într-un studiu care vizează problematica transnistreană lansat la Universitatea Liberă Internaţională.

Conform capitolului economic al studiului citat, la momentul declarării independenţei, Republica Moldova era o economie idustrial-agrară, iar sectorul industrial predomina, constituind 60% din produsul naţional. În acel an, Transnistria era cea mai dezvoltată regiune a RSSM, oferind 40% din produsul naţional brut, în timp ce regiunea era locuită de 15% din populaţie. Sectorul industrial din Transnistria însuma peste 100 de întreprinderi mari industriale care importau materie primă din republicile socialiste şi exportau în schimb produse fabricate. După destrămarea Uniunii Sovietice acest circuit s-a dereglat. Cu toate acestea, Transnistria a reuşit să-şi păstreze piaţa rusă, iar o parte din întreprinderi au supravieţuit.

Tiraspolul are un avans industrial

În prezent, cele două economii, moldovenească şi transnistreană, realizează o performanţă economică aproximativ egală, cu un uşor avantaj al Chişinăului. Totodată, Tiraspolul îşi păstrează avansul industrial, în proporţie aproape dublă. Investiţiile în capital fix sunt mai considerabile în partea dreaptă a Nistrului, cu aproximativ o treime. În studiu se afirmă că salariul mediu lunar şi pensia lunară sunt mai mari în regiunea transnistreană.

Cu toate acestea, performanţele economice ale celor două maluri ale Nistrului sunt nesatisfăcătoare. Ambele economii reprezintă doar 6% faţă de media economiei Uniunii Europene. Cauzele acestei performanţe scăzute sunt deformarea economiei reale, lipsa accesului la finanţarea externă pentru Transnistria, criza în agricultură şi creşterea importurilor alimentare, migraţia forţei de muncă şi declinul natural al populaţiei.

De câte ori s-a diminuat PIB-ul

O altă cauză majoră o constituie micşorarea drastică a învestiţiilor în capital fix. De la prăbuşirea URSS, PIB-ul în Republica Moldova a scăzut de 2,5 ori, iar cel al Transnistriei de 7 ori.

Costurile economice ale conflictului de pe Nistru sunt numeroase şi cu efecte negative evidente. Spaţiul informativ cu privire la oportunităţile de dezvoltare economică este divizat total. Geografia exporturilor depinde de situaţia politică din cele două maluri ale Nistrului. Spaţiul feroviar este divizat ceea ce reprezintă un risc pentru Republica Moldova care, în situaţie de tensionare a relaţiilor, încearcă de fiecare dată să ocolească regiunea transnistreană spre nord sau spre sud.

Combaterea corupţiei

Studiul prezintă zece recomandări pentru ameliorarea situaţiei economice de pe cele două maluri ale Nistrului. Una dintre recomandări spune că cele două sectoare industriale ar trebui să înceapă o conlucrare, în special este nevoie de o cooperare în domeniul industriei constructoare de maşini, uşoare şi industriei alimentare. Schemele tenebre şi criminale în derularea afacerilor trebuie combătute. Dimensiunea economiei tenebre trebuie redusă esenţial. Între Fiscul de la Chişinău şi cel de la Tiraspol trebuie stabilită o cooperare. Acest fapt va conduce la deschiderea unor noi surse de finanţare de la instituţiile internaţionale şi se va lucra mai eficient în vederea combaterii evaziunii fiscale. Tiraspolul ar trebui să beneficieze de regimul de comerţ preferenţial cu Uniunea Europeană, care reprezintă o etapă în implementarea acordului privind comerţul liber dintre Moldova şi UE.

Fuzionarea sistemelor bancare

Tiraspolul ar trebui să implementeze Acordul de Asociere la UE, ceea ce ar însemna modernizarea infrastructurii calităţii, respectarea regulilor de control al mărfii, armonizarea sistemelor fiscale. Cele două sisteme bancare trebuie să fuzioneze, fapt care va conduce la recunoaşterea sistemului bancar din Transnistria. Este nevoie de un cadru instituţional pentru cooperarea economică între populaţia de pe cele două maluri ale Nistrului. Acest pas ar putea rezulta în oferirea unor credite subvenţionate pentru proiecte de afaceri elaborate în comun de căre companiile moldoveneşti şi transnistrene.

Curte de justiţie comună

Un alt punct prevede punerea în practică a proiectului pentru dezvoltare regională a Republicii Moldova, adoptat încă în 2006 de comunişti. Una din cele şase regiuni delimitate este Transnistria. Drept răspuns, Tiraspolul a creat „Strategia Transnistria 2025”. Aceste două strategii pot fi puse în dialog, pentru a identifica interesele şi oportunităţile comune.

În final, în studiu se menţionează că Chişinăul şi Tiraspolul ar trebui să creeze un spaţiu economic comun. De fapt, ideea a fost lansată de Chişinău în 2012 şi presupune în mod obligatoriu crearea unor instituţii comune printre care un Consiliu Economic, comitete pentru integrare economică şi o Curte de justiţie pe probleme economice comună.

Studiul „O analiză comparativă a dezvoltării pe cele două maluri ale Nistrului, Politici implementate, politici dezirabile” a fost coordonat de doi profesori de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Eugen Străuţiu şi Vasile Tabără. Studiul este parte a proiectului de cercetare „Dezvoltarea ca soluţie a conflictului transnistrean”, implementat de către Universitatea „Lucian Blaga” şi este finanţat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin Asistenţă oficială pentru dezvoltare, implementată de către Ministerul Afacerilor Externe al României.