Rudele şi vecinii Carinei Colţa, moldoveanca răpită în Siria, o ştiau plecată la Moscova

Oamenii din Cremenciug, raionul Căuşeni, satul de baştină al Carinei Colţa, spun că au aflat acum două zile că tânăra a fost luată ostatică de rebelii sirieni.

Puţinii oameni pe care i-am găsit marţi după-amiază în sat aveau doar cuvinte de laudă pentru familia lui Serghei şi Vera Colţa, părinţii Carinei. „Erau o familie de oameni harnici şi gospodari. Nu le ţin minte bine pe fete. Erau copii ca toţi copiii, dar cam rele de gură“, ne spune în rusă Maşa, vânzătoare de la magazinul din centrul localităţii.

Sat de ruşi, parte a republicii separatiste

Toţi oamenii cu care am vorbit, fie că erau copii care ne-au arătat cum să ajungem la primărie, fie că erau maturi, au solicitat să vorbim cu ei doar în rusă. „Suntem un sat de transnistreni şi la magazin sunt acceptate doar rublele noastre“, ne-a replicat indignată vânzătorea, când am întrebat cât costă în lei moldoveneşti o sticlă de apă.

Locuitorii din Cremenciug se declară transnistreni/FOTO Tudor Iovu

Mult mai deschise s-au dovedit a fi vecinele de bloc ale familiei Colţa. Tamara Feodorovna şi mătuşa Valentina, două pensionare care locuiesc în scara vecină, cred că o fată bună cum era Carina trebuie salvată. „O ţin minte de când era copil mic. Era o zgâtie de fată frumoasă şi deşteaptă. Părinţii au lucrat în construcţii. Vera mi-a fost colegă de serviciu, o femeie bună şi harnică foc. De la stat au primit un apartament cu trei odăi“, ne spune mătuşa Valentina.

„Nu trebuie s-o judece nimeni“

„A plecat din ţară cum pleacă toţi tinerii de la noi. Nu pot să spun că a făcut bine, dar nici că a făcut rău. Nu trebuie să o judece nimeni, pentru că nu se ştie niciodată cum va ajunge“, continuă pensionara, care ne spune că ştia de Carina că umbla pe la Moscova.

„Ministerul de Externe adună cât mai multe informaţii, ce ne-ar permite să aflăm locul unde este ţinută Carina“ - Iulian Groza, viceministru de Externe

Aceasta spune că îi pare rău şi de tânăra din Belarus. „Eu m-am născut acolo şi mă doare inima şi pentru ea. Nu cred că Alexandr Lucaşenko va face ceva ca să o aducă acasă“, se dă cu părerea bătrâna.

Nu ştia unde îşi câştiga existenţa şi bani pentru a o ajuta pe mama ei paralizată nici mătuşa Carinei, Nina Mătură, din aceeaşi localitate. „Ieri (luni) m-a sunat un verişor şi mi-a spus că a văzut o ştire la televizor. Mi-a spus că va trece pe la noi, înainte de a pleca peste hotare. Nu a mai ajuns“, se tânguieşte femeia.

Toate grijile au căzut pe umerii Carinei

Aceasta spune că fratele ei, Serghei, tatăl Carinei, se mândrea cu faptul că este moldovean şi că acest lucru i-a şi adus moartea în capitala Federaţiei Ruse.

„Am înţeles că s-a luat la harţă cu cineva care a spus ceva urât despre moldoveni. I-au văzut miliţienii bătându-se, a încercat să scape de forţele de ordine, a început să fugă şi a ajuns sub roţile tramvaiului. I-am spus de atâtea ori să lase toate problemele cu naţionalitatea. Nu m-a ascultat şi la scurt timp după ce a plecat în locul lui a fost adusă o urnă cu cenuşă“, îşi aminteşte cu durere femeia.

„De când am aflat, încerc să răspund la o întrebare: Cum a ajuns ea acolo? Poate este în robie“ - Nina Mătură, mătuşa tinerei

Aceasta afirmă că fata cea mare a fratelui ei a plecat de acasă imediat ce a absolvit şcoala din sat. „Fratele meu trăia atunci când fetiţa a hotărât că trebuie să se întreţină singură. A învăţat la Tehnicumul de patiserie şi culinărie din Tiraspol. A lucrat o perioadă la Tiraspol. După ce Serghei a murit, pe umerii ei au căzut toate grijile. Cred că atunci s-au şi început plecările. Una dintre gemene lucra în oraş, iar alta avea grijă de mamă. Aşa timp de zece ani, până anul trecut, când a murit Vera“, povesteşte Nina Mătură.

Blocul în care locuia familia Carinei Colţa/FOTO Tudor Iovu

Ruda susţine că poate să înţeleagă de ce s-a pornit nepoata să câştige bani peste hotare, dar nu pricepe de ce anume în Siria. „De când am aflat, încerc să răspund la o întrebare: Cum a ajuns ea acolo? Poate este în robie. Nu pot să cred că ea singură a plecat la o aşa depărtare“, oftează femeia.

Ministerul de Externe o caută pe Carina

Între timp, Ministerul de Externe susţine că imediat de la apariţia filmuleţului video pe youtube a fost creată o celulă de criză, care să investigheze cazul. „Sunt implicaţi colegii de la Departamentul consular. Suntem la etapa de acumulare a cât mai multe informaţii, în vederea depistării unde se află moldoveanca noastră.

Lucrăm cu autorităţile siriene, care s-au dovedit a fi deschise spre colaborare. Nu putem să oferim mai multă informaţie, pentru că este un caz mai dificil şi suntem responsabili de viaţa tinerei“, ne-a comunicat Iulian Groza, viceministrul de Externe.

Conform legii, nu e ostatică

Într-un răspuns oficial, SIS ne anunţă că „cooperează în context regional şi internaţional“ pentru a elucida acest caz. Sursele noastre spun însă că rebelii sirieni n-au înaintat nicio pretenţie, de aceea femeia capturată n-are statut de ostatică.

Potrivit legii cu privire la combaterea terorismului, capturare de ostatici înseamnă „reţinerea forţată de către un terorist sau un grup terorist a unor persoane pentru a constrânge persoane fizice, juridice, autorităţi publice de a îndeplini cerinţe“.