Republica Moldova: Pietre şi proiecte de sute de milioane de euro uitate în mărăcini
0Inaugurate cu mare fast, mai multe inițiative în valoare de miliarde de euro, lansate în ultimii zece ani, stau în paragină. Dacă ar fi fost realizate, Republica Moldova ar fi avut acum două centrale electrice noi, un stadion olimpic, dar şi o staţie modernă de epurare a apelor.
Au fost lansate cu mare pompă şi promisiuni de milioane, dar au ajuns doar pietre şi terenuri în paragină. Este vorba de proiectele de construcţie sau reconstrucţie a unor importante obiective, lansate în prag de alegeri.
Bolovanul de 600 de milioane de euro
Cel mai mare şi cel mai ambiţios este proiectul de construcţie a unei centrale electrice la Ungheni, lansat la finele anului 2008, în ajun de parlamentare. În valoare de 600 de milioane de euro, acesta urma să fie realizat de firma United Energy Moldova, parte a grupului ceh J&T Finance Group. Piatra de temelie a viitoarei centrale fost sfinţită la 23 martie 2009, în prezenţa lui Vladimir Voronin, şeful statului de atunci. Autorităţile au adus şi un covor roşu pentru ceremonie. De atunci, nu s-a mişcat niciun pai, iar terenul de 400 de hectare este plin de mărăcini.
Igor Dodon, la acea vreme ministru al Economiei şi responsabil de negocierea acordului cu firma cehă, spune că proiectul putea fi dus la bun sfârşit, dacă nu începea criza politică, iar comuniştii nu pierdeau alegerile. O altă piatră de temelie a fost pusă în septembrie 2004 la Burlăceni, Cahul, în ajunul alegerilor parlamentare din 2005. Firma rusească Itera se angajase să construiască o centrală electrică în valoare de 250 de milioane de euro. Ideea a rămas doar pe hârtie, chiar dacă guvernarea comunistă i-a acordat companiei mai multe facilităţi fiscale.
Mingea în flăcări a stadionului olimpic
Anul trecut, de resuscitarea proiectului s-a apucat ex-premierul moldovean Andrei Sangheli, dar a renunţat din cauza costurilor mari şi şanselor mici de recuperare a investiţiei. Un monument cu o torţă şi o minge mare anunţă de cinci ani că lângă Circ va fi ridicat un stadion olimpic. Estimat la circa 70 de milioane de euro, terenul sportiv urma să fie construit de compania Kilogrin.
Firma a primit în arendă, pentru 49 de ani, 24,6 hectare în zona centrală a Capitalei, unde cresc copaci sălbatici şi buruieni. Pe acest loc Moldova trebuia să aibă acum o arenă ultramodernă în stare să găzduiască competiţii internaţionale de fotbal, atletism, handbal, volei, baschet şi nataţie.
Încă o piatră electorală găsim la Staţia de epurare a apelor reziduale din Chişinău. Aici, la finele lunii mai 2007, în plină campanie pentru Primăria Capitalei, a fost anunţat un proiect de 148 milioane de euro de reconstrucţie şi de eliminare a mirosului urât. Veaceslav Iordan, candidatul comuniştilor la şefia Capitalei, a pierdut competiţia, iar noua administraţie a găsit o altă soluţie pentru mirosul emanate.
Temelii fără monumente, istorii fără sfârşit
Câteva pietre „semănate" prin Chişinău anunţă de zeci de ani că „aici va fi înălţat un monument". Oficialii îşi amintesc de temeliile puse doar la comemorări şi promit că, la anul, bolovanii vor fi înlocuiţi. Piatra din Scuarul Gării, unde urmează să fie ridicat un monument în memoria victimelor represiunilor staliniste, a fost instalată încă în 1995. În 2010, o comisie a selectat proiectul artistului Iurie Platon, care reprezintă un tren supraîncărcat cu deportaţi, ce se contopesc lent cu componentele maşinăriei. „Se lucrează. Până în iulie, va fi gata", ne asigură Vadim Brânzaniuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Chişinău.
Sculptura mult aşteptată nu este însă pe placul tuturor. „Nu corespunde realităţii şi ar fi potrivită, mai degrabă, pentru evreii mânaţi în camerele de gazare", spune Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi.
Stană de piatră zace de 17 ani, în parcul Valea Trandafirilor, şi monumentul victimelor avariei de la Cernobîl. „Lichidatorii" au pus bani mână de la mână pentru a ajuta autorităţile să ridice un complex şi o bisericuţă, dar s-au ales doar cu promisiuni. O istorie lungă riscă şi piatra pusă în Piaţa Marii Adunări Naţionale acum un an, după ce preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat 28 iunie Zi a ocupaţiei sovietice.
Curtea Constituţională a anulat decretul, pe motiv că Ghimpu şi-a depăşit atribuţiile, însă blocul a rămas. Tineri ruşi, veterani ai armatei sovietice şi partide pro-ruse au protestat, cerând ca „piatra ruşinoasă, ce dezbină societatea" să fie demontată. S-au găsit şi apărători. Un grup de tineri vrea să strângă fonduri şi să organizeze un concurs printre artişti, astfel încât în faţa Guvernului să apară un monument al victimelor ocupaţiei sovietice.