Propaganda rusă la moartea unionistei Leonida Lari: „La miting spunea «să fie spălate străzile cu sânge rusesc»“

Leonida Lari, unionista care a adus grafia latină în Republica Moldova, a murit la 11 decembrie 2011, la Chișinău. Propaganda rusă a înfierat-o și după ce ea nu a mai fost.

Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare națională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992.

Ultima dorință a regretatei poete a fost să fie înmormântată cu bentița pe care o purta pe cap mereu, inclusiv la Marile Adunări Naționale, când a luptat pentru valorile naționale: limbă, alfabet și tricolor.

În ultimul interviu pe care l-a acordat înainte de a-și găsi sfârșitul la Chișinău, Leonida Lari și-a exprimat regretul că unirea Basarabiei cu România nu s-a produs la începutul anilor ’90, dar credea din tot sufletul că reîntregirea neamului românesc va avea loc.

„Trebuia imediat după destrămarea imperiului sovietic, nemaiavând hotar comun cu acest imperiu, având libertatea de a decide, nu trebuia să lase o etapă atât de îndelungată să treacă, cum se spunea atunci să facem unirea pe etape", a mărturisit Leonida Lari în interviul din 25 august 2011, acordat postului TV Moldova 1.

„Totul a fost bine până s-a ajuns la problema reunirii cu țara. Atunci au început problemele. Au început grevele de la Tiraspol, apoi a început măcelul cu Transnistria. Vreau să spun că greșeli s-au făcut și de partea aceasta a Prutului și de partea cealaltă", a mai spus Leonida Lari.

Agenţia online rusească Regnum.ru, care era apropiată Moscova, nu a scăpat prilejul de a o ataca pe poeta Leonida Lari, în relatarea despre funeraliile naţionale organizate azi la Chişinău pentru aceasta.

Jurnaliştii ruşi au citat din necrologul semnat de conducerea de la Chişinău, în care Leonida Lari este caracterizată drept o luptătoare înflăcărată cu regimul totalitar sovietic, care a militat pentru independenţa Republicii Moldova, revenirea la grafia latină şi declararea limbii române drept limbă de stat. Mai departe însă, ziaristul rus susţinea că grafia latină ar fi improprie „limbii moldoveneşti“ şi că haina firească ar fi grafia chirilică.

Apoi, Regnum a prezentat-o pe Leonida Lari drept „unul dintre membrii activi ai mişcării naţionaliste româno-unioniste, care a luat parte la numeroasele manifestaţii unioniste, naţionaliste, antiruseşti din Chişinău, care s-au încheiat cu un marş armat al voluntarilor asupra Găgăuziei şi declanşarea conflictului militar moldo-transnistrean“.

Aberaţiile jurnaliştilor ruşi nu se opresc aici. Ei susţineau că „în timpul discursurilor sale «înflăcărate» la mitingurile antiruseşti ale Frontului Popular, Lari chema deschis «să fie arşi copiii ruşi» şi «să fie spălate străzile cu sânge rusesc»“.  

Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu) s-a născut la 26 octombrie 1949 în satul Bursuceni, județul Bălți, Republica Moldova, într-o familie de învăţători. A fost o poetă și eseistă apreciată, dar şi un cunoscut om politic care a militat pentru reunirea Basarabiei cu României.

După studii de filologie română făcute la Chişinău, a fost colaborator la Muzeul de literatură D. Cantemir din Chișinău (1971-1973), redactor la revista „Literatura și Arta" (1985-1988) din Basarabia, redactor-șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova - „Glasul națiunii" (1988-2003).

Este autor a 24 de volume de poezie și proză, precum și traducător din marea poezie universală.