Pericole externe planează tot mai ameninţător asupra economiei Moldovei
0În anul 2011 economia moldovenească a evoluat, în mare măsură, inerţial, chiar dacă că creșterea economică din primul semestru a fost impresionantă prin magnitudine și prin structură. Totuși, aceasta a fost neuniformă, cu impact redus asupra ocupării și bunăstării populaţiei, constată economiştii de la Expert-Grup.
În anul 2011 economia moldovenească a evoluat, în mare măsură, inerţial. Este adevărat că creșterea economică din primul semestru a fost impresionantă prin magnitudine și prin structură. Totuși, aceasta a fost neuniformă, cu impact redus asupra ocupării și bunăstării populaţiei.
Mai mult ca atât, factorii care au favorizat avansul economic din 2011 sunt pe cale să se epuizeze, iar pericolele externe planează tot mai ameninţător asupra economiei Moldovei. Astfel, deja în al treilea trimestru s-a conturat tendinţa clară de reducere a ritmului de creștere, iar incertitudinea ce va persista pe termen scurt și mediu asupra economiei globale și principalilor parteneri comerciali ai ţării poate afecta semnificativ capacitatea Moldovei de a promova modelul dorit de creștere bazat pe investiţii, exporturi și inovaţii, constată economiştii de la Expert-Grup în publicaţia bianuală MEGA.
Se accentuează declajale regionale
Specialiştii remarcă faptul că avansul economic puternic din anul 2011 a fost însoţit și de accentuarea dezechilibrelor regionale.
"Chișinăul aspiră tot mai multe resurse financiare, economice și umane, accentuând decalajele de dezvoltare cu restul regiunilor și agravând constrângerile de creștere la scară regională", notează experţi.
Potrivit lor, canalele de transmisie a unei runde secundare a crizei financiare în Europa sunt de asemenea natură încât riscă să amplifice dezechilibrele regionale în creșterea economică.
Perspectivele economice globale vor rămâne sumbre în viitorul apropiat, mai ales în cazul zonei euro, unde nu este exclusă chiar o recesiune economică. Rezolvarea problemei datoriilor publice în UE va cere mult timp, ceea ce va avea ramifi caţii economice și geopolitice pentru regiunea în care ne aflăm. Resursele, timpul, voinţa politică și suportul public în Uniunea Europeană vor ţinti în mod prioritar rezolvarea problemelor interne ale UE, politica vecinătăţii europene riscând să fie trecută pe plan secundar.
Moldova nu trebuie să renunţe la aspiraţiile europene
Pentru Moldova, însă, aceasta în nici un caz nu implică renunţarea la aspiraţiile sale europene. Implicaţiile principale pentru Moldova sunt: 1)„povestea de succes" va trebui umplută de mai mult conţinut; și 2) ţara va trebui să pună la punct politi ci de dezvoltare bazate pe anticiparea unui flux mai mic de resurse externe, pe generarea unor venituri interne mai mari și pe valorificarea mai eficientă a acestora.
Criza datoriilor suverane anunţă schimbări importante în sistemul economic și politic global. Amploarea și profunzimea acestora va cere din partea economiilor mici planuri clare de adaptare.
Economiştii constată că istoria „strategiilor naţionale" se repetă. "Fără evaluarea impactului implementării SND 2008-2011, Moldova a pornit elaborarea noului document strategic pe termen mediu „Moldova 2020". Deocamdată, proiectul strategiei pare foarte crud, cu o selectare, pe alocuri, haotică a priorităţilor și fără a ţine cont de realităţile economice externe și capacităţile Moldovei de a atinge obiectivele propuse. În timp ce alte documente, cum ar fi politica bugetar-fiscală, sunt dezbătute cu ardoare în cadrul AIE, „Moldova 2020" nu a devenit o temă care ar fi captivat prea mult atenţia politicienilor. Oare să fi e acesta un indiciu asupra importanţei scăzute acordate de politicieni documentului? Dacă da, atunci asistăm la o miopie politică ieșită din comun", se precizează în publicaţie.
Moldova ar putea fi o victimă a crizei din UE
Or, Moldova tot ar putea să cadă victimă a vicisitudinilor financiare europene. În particular, criza datoriilor suverane creează noi riscuri pentru băncile comerciale moldovenești. În 2011 acestea, susţinute de Banca Naţională a Moldovei, au demonstrat un progres remarcabil în curăţarea bilanţurilor lor de active dubioase și credite neperformante. Dar din cauza structurii portofoliilor bancare și expunerii fi nanciare a debitorilor lor, băncile moldovenești sunt sensibile la furtunile financiare din Europa. Dacă criza datoriilor până la urmă trece într-o recesiunea economică de proporţii în UE, băncile moldovenești vor fi nevoite să restricţioneze sever creditul, ceea ce ar putea să amplifice efectele directe pe care criza europeană le va avea asupra economiei moldovenești.
Criza externă se va reflecta și în bugetul de stat. În anul 2011 Guvernul a aplicat cu fermitate o politică bugetară prudentă şi, după cum rezultă din proiectul bugetului pentruanul 2012, moderaţia va fi la ordinea de zi şi la anul. Credem că anul viitor va fi un moment al adevărului care va testa dacă modelul adaptiv al politicii bugetar-fiscale este mai bună decât modelul inerţial.
Sunt necesare reforme adevărate
Speciliştii acuză partidele pentru faptul că au banalizat în mod definitiv cuvântul „reformă". "Necesitatea „reformelor" este invocată de forţele politice cu orice ocazie potrivită și nepotrivită, de multe ori ca scuză pentru blocajele politice create. Multe resurse externe continuă să intre pentru a susţine „reformele", creând, de fapt, hazard moral pentru guvernare. De aceea, atunci când vorbim despre reforme în Moldova, trebuie să pornim de la premisa că majoritatea instituţiilor necesare pentru funcţionarea unei economii de piaţă în Moldova au fost create, problema fundamentală fiind caracterul disfuncţional al acestora. Ţinând cont de evoluţiile din anul 2011, credem că adevăratele reforme economice de care are nevoie în mod prioritar Moldova sunt următoarele:
reforma justiţiei (inclusiv ca premisă cheie pentru reducerea corupţiei), descentralizarea, reforma politicii de subvenţionare agricolă, consolidarea controlului intern și extern asupra finanţelor publice, reforma administraţiei publice centrale, inclusiv pentru sporirea capacităţilor autorităţilor centrale de absorbţie și valorificare judicioasă a investiţiilor publice de capital", mai notează experţii.