OSCE propune „depolitizarea“ şcolilor din Transnistria

Organizaţia a publicat ieri un studiu cu sugestii de ar urma să ducă la soluţionarea problemelor cu care se confruntă liceele româneşti din stânga Nistrului. Directorii şcolilor contestă recomandările făcute de OSCE.

„Licenţierea printr-o procedură simplificată, diferită de procesul obişnuit pentru şcolile private din Transnistria“, „reluarea analizei reciproce şi comune a programelor şcolare şi a manualelor“, dar şi asigurarea de către Tiraspol a aceloraşi tarife la servicii pentru toate instituţiile de învătâmânt.

Pentru transportarea fără obstacole a diferitor bunuri, „directorii şcolilor ar trebuie să ofere autorităţilor vamale de facto o descriere generală a obiectelor pe care şcoala intenţionează să le transporte în Transnistria pe parcursul anului şcolar. Şi autorităţile vamale de facto trebuie să ofere o scutire în formă scrisă de plata taxelor vamale“. Acestea sunt doar câteva dintre sugestiile menţionate în raportul OSCE, implementarea urmând să fie convenită de către Chişinău şi Tiraspol în cadrul procesului de negocieri în formatul 5+2.

„Acest raport este destinat factorilor de decizie de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru a-i ajuta în identificarea unei soluţii reciproc acceptabile“, declară Jennifer Brush, şefa Misiunii OSCE în Moldova, care dă asigurări că recomandările nu vor afecta programul de învăţământ.

Documentul, criticat de directorii de şcoli

Directorii şcolilor româneşti din regiunea trasnistreană critică propunerile organizaţiei internaţionale. „Susţin doar recomandările cu privire la inspecţiile anti-incendiare şi situaţie epidemiologică, de ele depind securitatea persoanelor. În rest, în loc OSCE să contribuie la soluţionarea problemei noastre complică situaţia şcolilor. Există o decizie CEDO, de acolo trebuia să pornească raportul“, afirmă Eugenia Halus, directoarea Liceului „Evrika“ din Râbniţa.

La fel de rezervată este şi directoarea Liceului „Ştefan cel Mare“ din Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, care a cerut pentru astăzi o audienţă la OSCE, pentru a discuta pe marginea acestui raport. „Nu putem să fim de acord cu «licenţiere» la Tiraspol. Nu ştim cum vede OSCE acest lucru, dar este un stat care nu există. Cine ne oferă cea mai mică garanţie că o vom primi sau că a doua zi nu ne va fi anulată?“, se întreabă Eleonora Cercavschi.

Ministerul Educaţiei: Nu admitem aşa ceva“

Nici Ministerul Educaţiei de la Chişinău nu este de acord cu toate recomandările raportului. „Şcolile care se află în subordinea Republicii Moldova au fost acreditate de Tiraspol, deşi, conform legii învăţământului, instituţiile noastre nu trec procedura de acreditare. Ele funcţionează după programe verificate, monitorizate de noi şi nu se întâmplă lucruri necontrolate acolo“, susţine viceministra Educaţiei Loretta Handrabura. „«Licenţierea» presupune acceptarea curriculei trasnistrene şi a întregii proceduri de control.

Noi nu putem admite aşa ceva, deoarece, conform legislaţiei Republicii Moldova, aceste şcoli activează perfect legal şi nu este cazul să mai aibă o licenţiere. În caz contrar, ar trece în subordinea Tiraspolului“, adaugă ministrul-adjunct al Educaţiei.

„Drepturile omului nu se negociază“

Totodată, directorul executiv al Asociaţiei Promo Lex, Ion Manole, susţine că „drepturile omului nu se negociază“. „E foarte straniu că acest raport nu porneşte de la decizia CEDO. Mai întâi, trebuie să fie executată această hotărâre, să fie asigurate condiţiile de funcţionare a şcolilor, după care putem să ajungem şi la alte discuţii. Drepturile omului nu se negociază. Noi am văzut ce au facut până acum cu diplomaţia“, accentuează Ion Manole.

Unii experţi susţin propunerea OSCE de depolitizare a subiectului şcolilor. „Trebuie să renunţăm la anumite aspecte de retorică politică şi să ne concentrăm pe buna funcţionare a acestor şcoli“, menţionează Radu Vrabie, directorul de programe din cadrul Asociaţiei pentru Politică Externă.

În acelaşi timp, specialiştii admit că recomandările OSCE ar putea fi ignorate de partea transnistreană. „Sunt conştient de faptul că autorii propun nişte acţiuni, însă şansa de a fi realizate depinde de comportamentul regimului din stânga Nistrului. Deocamdată, nu există niciun motiv să credem că ei îşi vor schimba retorica şi vor deveni mai deschişi, mai permisivi, în ceea ce priveşte drepturile copiilor care studiază în limba română în aceste instituţii“, susţine Oazu Nantoi, expert în problema transnistreană.

A fost încălcat dreptul la educaţie în limba română

La 19 octombrie 2012, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a dat câştig de cauză celor 170 de elevi, părinţi şi profesori din şcolile româneşti din stânga Nistrului (în speţă din Tighina, Grigoriopol şi Râbniţa). CEDO a dispus ca guvernul rus să plătească 1,02 milioane de euro victimelor, sau câte 6.000 de euro fiecărui reclamant.

„Spre deosebire de deciziile Ilaşcu (2004) şi Ivanţoc (2011), această hotărâre vizează drepturile generale. Magistraţii de la Curtea de la Strasbourg au constatat că sunt încălcate drepturile tuturor celor care vor să înveţe în română şi nu sunt lăsaţi“, a declarat anterior avocatul Alexandru Postică.