O comună care a devenit prosperă din proiecte GALERIE FOTO
0Satul Feşteliţa, Ştefan Vodă, a obţinut în trei ani granturi în valoare de şapte milioane de lei. Astfel, localitatea a devenit una dintre cele mai frumoase din raion, chiar dacă sursele alocate din bugetul de stat sunt modice.
Salvarea a venit din proiecte. Evident, au fost mobilizaţi şi sătenii să se implice. Văzând schimbările spre bine, în vara trecută oamenii i-au încredinţat edilului al treilea mandat consecutiv.
Cel mai mare proiect a fost cel de renovare a Casei de Cultură. Autorităţile locale au atrase investiţii de cinci milioane de lei, în cadrul Programului de Vecinătate Uniunea Europeană-Republica Moldova, contribuţia consiliului local fiind de 10%, iar a Comisiei Europene - de 90%. „Din edificiul vechi au rămas doar pereţii. Ne-am permis să cumpărăm inclusiv instrumente muzicale, costume naţionale şi echipament de sonorizare, absolut tot de ce are nevoie o astfel de instituţie", povesteşte Nicolae Tudoreanu. Încă un milion de lei, oferit de o organizaţie internaţională, a fost utilizat la reparaţia unui drum din localitate. Până va da frigul, primarul promite să reabiliteze alţi trei kilometri a drumului care duce spre biserică şi cimitirul din comună, unde sunt îngropaţi şi eroi români.
Grădiniţa, încălzită cu paie
Printre planurile edilului se numără şi un alt proiect, finanţat de japonezi prin intermediul Programului 2KR. Acesta vizează instalarea în grădiniţă a unui sistem de încălzire cu paie, care va funcţiona în paralel cu sistemul cu gaze naturale. Brichetele din paie vor fi cumpărate de la un agent economic din localitate, care şi-a lansat afacerea anul trecut. Astfel, primăria va face economii la întreţinerea grădiniţei, fiindcă biocombustibilul este mai ieftin decât gazul sau lemnele.
Acum doi ani, graţie unui grant acordat prin intermediul Programului Comun pentru Dezvoltare Locală Integrată, la primărie a fost creat un Centru unic de prestare a serviciilor publice, dotat cu computere. Localnicii nu mai bat la nenumărate uşi pentru a obţine un act sau pentru a primi un răspuns la întrebările ce-i frământă, ci le găsesc pe toate într-un singur loc.
Prin acelaşi program, autorităţile locale au obţinut finanţare pentru amenajarea scuarului din faţa primăriei.
CLICK AICI SĂ VEZI GALERIE FOTO!
N-ar fi reuşit fără implicarea sătenilor
Scuarul a fost inaugurat marţi, de Sfânta Maria, odată cu bustul poetului Mihai Eminescu, oferit de Asociaţia „Astra" din România. La eveniment a asistat aproape tot satul. Ca să nu murdărească pavajul proaspăt instalat, oamenii îşi spălau încălţămintea înainte de a intra în scuar. Le pasă tuturor fiindcă au contribuit personal. Businessmeni, profesori, elevi, sătenii au făcut cu mic, cu mare donaţii individuale pentru această lucrare.
În cadrul aceluiaşi proiect, au fost create şi rampe de acces pentru persoanele cu handicap locomotor. Astfel, cei nouă săteni care se deplasează în scaune cu rotile vor putea intra în primărie fără ajutorul cuiva. Pe viitor, urmează să fie reparate şi drumurile care duc spre clădirea administrativă.
„Oamenii vin deseori la primărie după ajutor social, după vreun document sau pentru a-şi plăti impozitele. Până acum, când ploua, era glod, lunecam. De azi înainte însă va fi o plăcere să venim aici. Suntem extrem de mulţumiţi", spune Eufrosinia Ciobanu, din Feşteliţa.
Un model pentru alte localităţi
Primarul Nicolae Tudoreanu afirmă că astfel de proiecte sunt o scăpare pentru satele moldoveneşti care au bugete austere, însă, din păcate, foarte puţini aleşi locali cunosc despre aceste oportunităţi.
Veaceslav Bulat, directorul Institutului de Dezvoltare Urbană, consideră că modul în care administraţia din Feşteliţa se descurcă în situaţii de criză poate fi un exemplu pentru primarii altor localităţi, care aşteaptă doar finanţare de la stat.
Vrea autonomie financiară
Feşteliţa are 3.200 de locuitori. Satul este gazificat, are un gimnaziu, o grădiniţă şi un centru de sănătate. Este una din cele 70 de localităţi din ţară incluse în Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată. Primarul îşi pune mari speranţe în Strategia Naţională de Descentalizare, prin care autorităţile locale vor obţine mai multe competenţe şi autonomie financiară. Inspirându-se din experienţa ţărilor europene pe care le-a vizitat, edilul susţine că o şansă pentru dezvoltarea localităţilor rurale este cooperarea intercomunitară.