Nereguli de miliarde de lei în administrarea banilor publici, ignorate de instituţiile statului

Curtea de Conturi a sesizat doar în jumătate de an abateri şi încălcări care au dus la irosirea banilor publicii în sumă de 2 miliarde de lei, însă instituţiile vizate se fac că plouă şi ignoră recomandările auditorilor.

Centrul Analititc „Expert-Grup” a realizat un studiu în care sunt trecute în revistă cele mai importante iregularităţi depistate de reprezentanţii Curţii de Conturi din Republica Moldova în prima jumătate de an la mai multe instituţii de stat. Experţii economici constată că, deşi încălcările sunt grave, instituţiile de stat nu se conformează recomandărilor auditorilor.

Încălcări grave, depistate de Curtea de Conturi

Reprezentanţii „Expert-Grup” menţionează că membrii Guvernului au fost practic absenţi de la şedinţele Băncii de Economii sau „Franzeluţa”. De asemenea, în cazul Moldtelecom, unde profitul s-a diminuat în anul 2014 faţă de anul 2011 de la 202,2 milioane lei până la 62,8 milioane lei, venitul mediu lunar al membrilor consiliului societăţii s-a majorat cu 2,5 mii lei comparativ cu anul 2011. De exemplu, auditorii au mai depistat mari lacune în activitatea Consiliului Concurenţei, care  achită anual pentru chirie aproape 5 milioane lei pentru un spaţiu care poate acomoda 117 angajaţi, când de facto activează doar 52.

Nereguli de 2 miliarde de lei la instituţiile publice

În acest context, „Expert-Grup” susţine că amploarea iregularităţilor estimate de Curtea de Conturi (CC) a depăşit suma de 2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2015. Auditurile au scos la suprafaţă atât probleme tehnice şi operaţionale în activitatea instituţiilor auditate, dar şi lacune ale cadrului legislativ, care nu permit o administrare eficientă ale acestora. Astfel, experţii constată că din 14 rapoarte de audit, 9 rapoarte au evaluat cât de performante sunt instituţiile care gestionează banii publici şi cât de bine corespund politicile existente şi programele de dezvoltare de mediu, agricultură, educaţie, asistenţă socială cu obiectivele de dezvoltare ale ţării. În premieră, patru rapoarte s-au axat pe efectele reformelor efectuate în domeniul protecţiei sociale, biocombustibililor, educaţiei tehnic-profesionale, protecţia concurenţei.

Reticenţă în conformarea faţă de recomandările auditorilor

„Astfel, în cele mai multe cazuri, politicile promovate în aceste domenii sunt depăşite şi fragmentare, nu sunt fundamentate şi nu au o analiză a resurselor financiare necesare pentru implementarea lor. Mai mult, planificarea defectuoasă bugetară şi incapacitatea ministerelor de a aloca banii publici conform priorităţilor de finanţare pune în pericol implementarea reformelor”, susţin autorii studiului.

În aceste condiţii, experţii concluzionează că instituţiile publice vizate, de cele mai multe ori, sunt reticente în a întrerprinde măsuri pentru a schimba această stare de lucruri în baza recomandărilor auditorilor şi doar presiunea partenerilor străini de dezvoltare „împinge” guvernarea să implementeze reforme.