Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Filip a picat. Majoritatea parlamentară nu s-a prezentat la şedinţa Legislativului

Legislativul de la Chişinău nu a putut fi convocat din lipsă de cvorum, deşi urma să examineze luni, 3 octombrie, ora 12.00, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului. Asta după ce preşedintele PSRM, Igor Dodon, a depus marţi, 27 septembrie, o moţiune de cenzură semnată de 37 de deputaţi PSRM, PCRM, PLDM, ca răspuns la decizia Executivului de a-şi asuma răspunerea în faţa Parlamentului pentru un pachet de şapte legi.

„Considerăm că acest demers este cinic, pentru că printre semnatarii moţiunii de cenzură se regăsesc deputaţi care sunt investigaţi în cazul BEM sau care au fost beneficiari indirecţi ai furtului de la această bancă”, se menţionează într-o declaraţie a majorităţii parlamentare trimisă presei.  

În declaraţie se mai spune că Guvernul, prin angajarea răspunderii pentru legile adoptate, nu face altceva decât să deblocheze economic ţara şi să îndeplinească toate angajamentele convenite cu FMI, angajamente necesare pentru a porni reformele şi a redresa situaţia din Republica Moldova, pentru a consolida sistemul financiar-bancar, pentru a acoperi găurile produse inclusiv prin implicarea semnatarilor moţiunii.

„Le reamintim tuturor de faptele deputaţilor PLDM, înainte ca acest Guvern să fie nevoit să îşi asume răspunderea. Aceşti deputaţi PLDM reprezintă partidul care s-a dovedit că a permis dezastrul de la BEM, administrând în mod direct BEM din 2009 până în 2014, creând schema care a dus la furtul din banca respectivă”, se mai spune în declaraţie.

În plus, se subliniază că deputaţii PSRM şi PCRM reprezintă partide ai căror reprezentanţi, încă din anul 2005, au stat la baza formării primei scheme prin care s-a început delapidarea BEM.

„În continuare ne declarăm sprijinul pentru Guvern şi pentru decizia de a-şi asuma răspunderea pe pachetul de legi respectiv. Pentru că ne aflăm în faţa unei moţiuni de cenzură împotriva unui Guvern responsabil, o moţiune de cenzură prin care cei care au furat încearcă de fapt doar să-şi ascundă urmele, noi nu vom participa la această dezbatere falsă”.

Amintim că proiectul de lege criticat în mod special de opoziţie şi care a provocat semnarea moţiunii ţine de transformarea celor 13.5 miliarde de lei furaţi din sistemul bancar, în datorie publică, pentru 25 de ani. Ceea ce înseamnă că statul trebuie să ramburseze banii.

De asemenea, la Chişinău au fost anunţate proteste în ziua examinării moţiunii pentru a încuraja deputaţii să o susţină.

Liderul PPDA, Andrei Năstase a venit cu o reacţie, aceasta înseamnă lumea să iasă la protest.

„Am fost surprins de această veste, nu am de gând să vă chem pe toţi să vă mobilizaţi şi să găsiţi o modalitate de a protesta împotriva acestei fărădelegi”, a declarat Năstase într-o postare video pe Facebook.

Premierul Pavel Filip afirmă că ar fi vrut să răspundă acestei moţiuni de cenzură, dar nu a putut-o face pentru că nu s-a întrunit majoritatea. În acelaşi timp, şeful Guvernului consideră corectă decizia majorităţii parlamentare de a nu se prezenta la şedinţă pentru a nu acorda o platformă pentru demagogie celor care au înaintat moţiunea.

Igor Dodon a declarat jurnaliştilor că lipsa majorităţii parlamentare la şedinţa Parlamentului nu înseamnă că s-au epuizat problemele puse în discuţie în moţiunea de cenzură. În baza acestui caz, fracţiunea PSRM urmează să se adreseze Curţii Constituţionale.

Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă, ea trebuia să fie votată de 51 de deputaţi.