Modificarea Constituţiei R. Moldova, ce prevede excluderea termenului iniţial de 5 ani la numirea judecătorilor, votată în lectură finală

Proiectul de modificare a Constituţiei a fost votat în a doua şi ultima lectură, cu 86 de voturi. Proiectul a fost votat din a doua încercare, prin ridicarea mâinii, după ce prima tentativă a eşuat din cauza unei defecţiuni tehnice a sistemului de vot electronic. Pentru modificarea Constituţiei şi-au dat votul deputaţii din PAS şi Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor. Partidul Politic Şor s-a abţinut de la vot, transmite IPN.

Iniţial, prin sistemul de vot electronic, pentru proiect şi-au dat votul 57 de deputaţi, număr insuficient pentru ca acesta să treacă. Asta, chiar dacă, anterior, preşedinta Fracţiunii BCS, Zinaida Greceanîi, a declarat că fracţiunea va susţine unanim proiectul. „Noi am luat decizia unanimă la fracţiune, că toţi votăm. Înseamnă că ceva s-a întâmplat cu sistemul. Noi toţi am votat”, a spus Zinaida Greceanîi după afişarea rezultatelor votului electronic pe ecran.

În consecinţă, BCS a propus anularea votului şi votarea repetată a proiectului, prin ridicarea mâinii. Propunerea a fost susţinută de majoritatea deputaţilor.

După votarea proiectului, deputatul BCS, Vlad Batrîncea, a felicitat Parlamentul şi întreaga societate pentru modificarea Constituţiei, care, potrivit lui, a urmat conform recomandărilor şi avizului Comisiei de la Veneţia, cu respectarea tuturor procedurilor. L-a felicitat pe ex-ministrul justiţiei, care a lucrat cu echipa sa la proiect. Acesta a rugat majoritatea parlamentară să respecte aceeaşi abordare şi în ceea ce ţine Legea Procuraturii şi alte reforme care sunt planificate, adică cu avizele, expertiza necesară şi respectarea tuturor procedurilor.

Proiectul de modificare a Constituţiei prevede excluderea termenului iniţial de 5 ani la numirea judecătorilor. Astfel, magistraţii instanţelor vor fi numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Şeful statului poate respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM. De asemenea, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie vor fi numiţi în funcţie similar judecătorilor din curţile de apel şi instanţele de fond. Adică, de către preşedintele ţării, la propunerea CSM. Acum, judecătorii CSJ sunt numiţi în funcţie de Parlament.

Totodată, prin proiect se exclude cerinţa deţinerii vechimii în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani de către preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii CSJ. Proiectul vine cu o completare la reglementarea imunităţii funcţionale a judecătorilor. Aceştia vor avea imunitate funcţională doar în condiţiile legii. De asemenea, documentul prevede completarea Constituţiei cu un articol nou care va reglementa expres faptul că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti. Proiectul mai prevede excluderea procurorului general şi al ministrului justiţiei din componenţa CSM. Acesta va fi constituit din 12 membri: 6 membri din rândul judecătorilor şi 6 – din rândul non-judecătorilor, aleşi de către Parlament.

Decizia asupra proiectului de lege constituţională dezbătut în primă lectură a fost adoptată de către Parlament pe 16 septembrie, sub formă de hotărâre, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. În lectură finală, proiectul de lege constituţională se adoptă de către Parlament cu votul a două treimi din deputaţii aleşi.