Lui Putin i se scurg printre degete statele fostei Uniuni Sovietice
0Replicile tensionate dintre Nicolae Timofti şi Vladimir Putin de la summit-ul CSI din Minsk au fost precedate de înjurăturile adresate liderului de la Kremlin de suporterii naţionalelor Ucrainei şi Belarusului. Iar summit-ul propriu zis a ocolit adevăratele probleme ale spaţiului fostei Uniuni Sovietice.
Cu o zi înaintea reuniunii liderilor CSI la Minsk de vineri, la meciul de fotbal dintre Ucraina şi Belarus din preliminariile campionatului european, galeriile celor două echipe s-au înfrăţit. Beloruşii au intonat alături de ucraineni un cântec obscen adresat direct preşedintelui rus Vladimir Putin, iar mai apoi cele două galerii s-au gratulat reciproc: ucrainenii au strigat ”Trăiască Belarus!”, primind drept răspuns sloganul Maidanului din Kiev ”Glorie Ucrainei!”. Poliţia a anunţat că au fost reţinuţi 42 de suporteri, dintre care 15 ucraineni – deşi presa locală vorbea de mai multe de 100 de arestaţi. Doar 7 dintre fanii ucraineni reţinuţi au fost condamnaţi la pedepse de câte 5 zile de închisoare (un al optulea a fost condamnat la 10 zile de închisoare pentru deţinere de simboluri fasciste), în vreme ce majoritatea suporterilor beloruşi au fost amendaţi.
Şantajul lui Lukaşenko
Însă Vladimir Putin se confruntă cu probleme mult mai mari în interiorul CSI decât înjurăturile ce îi sunt adresate pe stadioane. Aparent, preşedintele belorus Aleksandr Lukaşenko este fidel Moscovei – însă din punct de vedere economic ştie să stoarcă avantaje economice maxime în schimbul acestei fidelităţi. La summit-ul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko a emis o serie de avertismente faţă de posibilitatea dezintegrării CSI. Însă mai înainte a dus o serie de negocieri dure cu Moscova.
Moscova a plătit Minskului ratificarea acordului ruroasiatic: în contul Belarus au ajuns în 2005 cele mai avantajoase exporturi de produse petroliere, iar produsele din Belarus au fost exportate masiv în spaţiul Uniunii Vamale.
Prietenia cu Belarus a ajuns să coste Rusia tot mai scump, mai ales după ce la 7 octombrie 2014 premierii Dimitri Medvedev şi Mihail Miasnikovici s-au înţeles în privinţa unor compensaţii pentru eventualele pierderi economice ce ar putea fi suportate de belaruşi după intrarea în Uniunea Euroasiatică. În primăvara acestui an era deja hotărât ca Rusia să scutească Belarus de plata unei datorii de 1,5 miliarde dolari. Doar că, în urma acestei scutiri care a avut ca efect creşterea preţului gazelor naturale, exporturile au scăzut, iar oficialii de la Minsk au cerut compensarea pierderilor suferite, pierderi care au fost estimate la mai mult de un miliard de dolari.
Preşedintele Belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că ţara sa nu are parte de avantajele aşteptate de la intrarea în Uniunea Vamală, iar dacă Rusia nu va face unele concesii, ar putea să apară dificultăţi la ratificarea acordului pentru Uniunea Economică Euroasiatică. În Rusia a fost trimisă o delegaţie care a dus tratative referitor la compensarea pierderilor, tratative în urma cărora s-a decis anularea taxelor la exportul produselor din petrol, măsură ce va fi aplicată de la 1 ianuarie 2015. Mai mult, cu o săptămână înaintea summit-ului CSI, Aleksandr Lukaşenko a vizitat Republica Moldova – aflată în prezent sub un embargo strict din partea Federaţiei Ruse pentru exportul de fructe şi vinuri – declarând că doreşte să dubleze importurile de produse moldoveneşti interzise de Rusia.
Pumnul de fier al Moscovei
Gazda summit-ului CSI, preşedintele belorus Aleksandr Lukaşenko a ţinut să sublinieze că vărsarea de sânge din Ucraina subminează securitatea şi dezvoltarea întregului spaţiu al fostei Uniuni Sovietice. Deşi a deplâns absenţa preşedintelui Ucrainei Piotr Poroşenko de la întâlnirea liderilor CSI, Lukaşenko a dat glas principalei temeri a fostelor ţări sovietice: Moscova nu evită să folosească forţa atunci când consideră că îi sunt ameninţate interesele. Deşi Vladimir Putin vorbeşte permanent despre necesitatea colaborării, toată lumea ştie ce s-a întâmplat în Georgia, ce se întâmplă în Crimeea şi estul Ucrainei, subliniază portalul din Uzbekistan uznews.net.
În mod paradoxal, deşi toată lumea urmăreşte cu atenţie evenimentele din Ucraina, la summit-ul CSI – cel puţin oficial – nu a fost discutată această problemă. Principalul punct pe agenda oficială a reuniunii a fost organizarea ceremoniilor comune ale fostelor state sovietice pentru celebrarea a 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Printre celelalte documente discutate la summit-ul CSI se numără o declaraţie comună pentru combaterea traficului de droguri, o alta referitoare la dezvoltarea cooperării interregionale, încă o declaraţie comună privind alegerea unei capitale cultural a CSI etc. Nimic despre situaţia din Ucraina, în afara declaraţiilor de la deschiderea summit-ului.
Disputa Putin-Timofti
Ameninţarea permanent cu folosirea forţei riscă să genereze reacţii şi alianţe imprevizibile. Republica Moldova nu doar că a ajuns la un accord pentru creşeterea colaborării economice cu Belarus, dar preşedintele de la Chişinău Nicolae Timofti a avut o confruntare direct cu Vladimir Putin. “Ne pare rău că, în urma negocierilor şi consultărilor pe care le-am avut, colegii noştri din Rusia au introdus embargoul. Nu au fost aduse argumente plauzibile privind introducerea embargoului”, ar fi afirmat Timofti, care a exprimat astfel regretul în legătură cu atitudinea Rusiei faţă de semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE. “Rusia a iniţiat consultări intense cu Uniunea Europeană şi Ucraina. Şi iată rezultatul, am convenit că intrarea în vigoare a Acordului de liber-schimb UE-Ucraina va fi amânată. Dar unde a fostRepublica Moldova? De ce cu R. Moldova nu am putut construi asemenea relaţii? Ne-am adresat (Chişinăului) în repetate rânduri cu o propunere similară, dar, din păcate, nu am primit un răspuns clar din partea colegilor noştri moldoveni”, a rǎspuns Putin, exprimȃndu-şi regretul cǎ Republica Moldova refuză să se consulte cu Rusia privind asocierea sa cu UE.
Preşedintele rus a menţionat cǎ “dificultăţile apar nu din cauza unor măsuri restrictive, ci a refuzului partenerilor noştri de a discuta în mod deschis despre toate riscurile pentru economia rusă” şi a subliniat cǎ Rusia nu s-a „opus niciodată unor relaţii mai apropiate cu UE”. „Noi înşine dorim această apropiere”, a reiterate Vladimir Putin. Conform Mediafax, Rusia a impus la 18 iulie un embargou asupra importurilor de fructe şi legume moldoveneşti, iar din 1 septembrie a introdus şi taxe vamale pentru importurile unor produse provenind din Republica Moldova. Măsura a fost decisă după ce Chişinăul a semnat la 27 iunie Acordul de Liber Schimb cu UE.