Lipsă de logopezi în Moldova. „Ar trebui să existe în fiecare unitate de învăţământ“

Din cei o mie de logopezi necesari, în Moldova activează mai puţin de jumătate. Chiar dacă specialitatea este tot mai căutată, prea puţini se angajează în câmpul muncii în instituţiile de învăţământ sau în cele curative, acolo unde este nevoie de logopezi, din cauza salariilor mici. O parte din cei care au obţinut diploma de logoped aleg să-şi deschidă cabinete private.

Şefa Catedrei psihopedagogie specială a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Adriana Ciobanu, doctor conf. Universitar, a spus că universitatea pedagogică este singura instituţie de învăţământ din ţară care pregăteşte logopezi. Logopedia se predă în cadrul specialităţii Psihopedagogie specială, în ciclul doi masterat, fiind o continuitate a specializării. În prezent în anul întâi masterat sunt înscrişi 27 de studenţi, iar în anul doi masterat 18 studenţi.

Adriana Ciobanu a spus că la modul ideal un logoped ar trebui să existe în orice instituţie de învăţământ, însă în grădiniţele generale nu se asigură un logoped, în şcoală cu atât mai mult, pentru că salariile nu-i motivează să se angajeze.

„În general se vorbeşte că este nevoie de logopezi, se solicită logoped în grădiniţă, mai ales când copilul trebuie să fie pregătit pentru şcoală. La vârsta de şase-şapte ani, copilul are frecvente tulburări de limbaj. Atunci părinţii solicită logopedul, iar directorul instituţiei deseori le spune că nu există suficiente surse de angajare a unui specialist”, a remarcat şefa Catedrei Psihopedagogie specială.

Când un copil cu tulburări de vorbire nu este asistat profesionist apar probleme de ordin psihologic. La şcoală un copil cu bâlbâială se poate închide în sine şi apar probleme severe de personalitate. Ajunge la o frică patologică sau logonevroză, o formă mai accentuată de bâlbâială.

Adriana Ciobanu este de părere că ar trebui să existe o iniţiativă la nivel de Ministerul Educaţiei, care să prevadă angajarea unui logoped-psiholog în fiecare instituţie de învăţământ. Pentru că despre problema lipsei logopezilor se vorbeşte mult, dar problema rămâne nesoluţionată.

„Avem foarte multe solicitări şi la admitere. Foarte mulţi doritori de a veni la logopedie sunt din alte domenii – profesori de limbă română sau limba rusă, de exemplu, care vor să activeze în calitate de logopezi. Mulţi vin din acei care au obţinut un loc de logoped, dar nefiind specializaţi în domeniu fac şi această specializare timp de doi ani la masterat”, a precizat Adriana Ciobanu.

Logopezii activează nu doar în grădiniţe şi şcoli, dar şi în Centrul medicilor de familie, în spitale, inclusiv la Urgenţă, unde se lucrează cu persoanele cu afazie -tulburare de limbaj obţinută în urma unor traumatisme, ictusuri cerebrale etc.