Kremlinul cumpără bunăvoinţa Greciei
0Grecia şi alte ţări din UE, nemulţumite de sancţiunile Bruxellesului împotriva Moscovei, pot contribui în cele din urmă la o relaxare a poziţia UE cu privire la această problemă, dar vor reuşi cu greu să creeze un front prorus comun în interiorul Uniunii Europene, consideră experţii ruşi potrivit unei analize TASS.
Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a mers ieri la Moscova într-o vizită oficială. Secretarul de presă al administraţiei prezidenţiale ruse, Dimitri Peskov, a precizat că una dintre temele de discuţii ale preşedintelui rus, Vladimir Putin cu Tsipras va fi cea a naturii relaţiilor dintre Moscova şi UE în contextul politicii de sancţiuni formulate de Bruxelles şi atitudinea rece a Atenei faţă de aceste sancţiuni.
Busola spre Bruxelles
Autorităţile elene au reacţionat împotriva sancţiunilor UE faţă de Rusia în mai multe rânduri, deşi nu au folosit niciodată dreptul de veto la summiturile UE. În ajunul vizitei sale în Rusia, Tsipras a precizat că Grecia nu este de acord cu sancţiunile imputate Rusiei. „Nu suntem de acord cu sancţiunile. Eu cred că ele reprezintă un drum care nu duce nicăieri. Am susţinut că trebuie să existe un dialog, trebuie să existe diplomaţie. Soluţiile pentru problemele majore trebuie să fie căutate la masa negocierilor” a subliniat Tsipras. Poziţia Atenei cu privire la această problemă, la fel ca şi vizita lui Tsipras la Moscova, a atras numeroase critici de la un număr de state membre ale UE. Guvernul grec a fost acuzat de încercări repetate de a distruge unitatea UE. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz a cerut Greciei să nu împingă deoparte partenerii europeni în favoarea unor oferte venite din Rusia, iar preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului german, Gunther Krichbaum, a declarat că busola celor care se bazează pe asistenţa acordată de UE ar trebui să fie direcţionată spre Bruxelles şi nu spre Moscova. Alături de cauza rusească a Greciei sunt state precum Italia, Cipru, Spania, Austria, Ungaria şi Slovacia. Finlanda nu este de acord cu politica de sancţiuni dure, de asemenea.
Nervozitate în UE
Şeful de Studii Politice Europene la institutul RAS, Nadejda Arbatova, a precizat că dincolo de orice îndoială vizita lui Alexis Tsipras în Rusia va provoca nervozitate în interiorul organelor de conducere ale UE şi în capitalele principalele ţări europene, la Berlin în primul rând. „După cum se ştie, relaţiile dintre Germania şi Grecia rămân deosebit de tensionate. Merkel este de neclintit în refuzul ei de a prescrie datoria Greciei. Contacte mai strânse între euroscepticii din interiorul UE şi Rusia creează o situaţie destul de ciudată pentru conducerea UE pe fondul crizei cu Moscova” a explicat Arbatova.
În prezent, Atena are de plătit un împrumut restant la FMI pe 9 aprilie. Arbatova consideră că vizita Tsipras la Moscova trimite un mesaj fără echivoc către UE: Grecia are alternative din care poate alege. „Mulţi analişti văd această vizită ca o încercare de a pune presiuni asupra Bruxellesului” a subliniat expertul. Arbatova reaminteşte că Grecia nu este singura ţară care solicită sprijin de la Moscova. Cipru şi Ungaria au demonstrat deja că au interese speciale cu Rusia. „Dar, cu toate acestea, indiferent de gradul de furie a unor state faţă de politica de sancţiuni aplicată Moscovei, şi oricât de enervant ar putea găsi Bruxellesul şi Berlinul, statele, cu greu vor fi de acord să pună în joc statutul lor de membru UE” a explicat Arbatova. În opinia sa, lista celor supăraţi pentru pierderile Rusia, ca urmare a contra-embargoului asupra importurilor de alimente, este neuniformă şi variată.
Lobby pro-rus în cadrul UE?
Italia Spania, Austria şi chiar Slovacia, toate cautând eliminarea sancţiunilor, nu vor îndrăzni să meargă atât de departe într-o confruntare deschisă cu Bruxelles-ul. „Cu alte cuvinte, nu va exista un lobby pro-rus în cadrul UE. În acelaşi timp, aceste ţări ar putea avea un cuvânt de spus în elaborarea politicii comune UE, în cazul în care relaţiile dintre Moscova şi Bruxelles se armonizează, deşi încet, dar sigur” a menţionat expertul.
Directorul Centrului de Studii Europene şi Internaţionale la Şcoala Superioară de Economie, Timofei Bordacev, consideră că influenţa statelor cu poziţii pro-ruse în interiorul UE va fi modestă. „Nu cred că Grecia va încerca să blocheze deciziile UE privind sancţiunile, dar cu siguranţă toate ţările critice faţă de sancţiuni vor creea o echipă. Ca rezultat aceste ţări vor exercita presiuni modestee, dar sistematice asupra conducerii UE cu scopul de a limita în cele din urmă sancţiunile” a explicat Bordachev. Expertul nu crede că alţi lideri, ai altor ţări UE, vor îndrăzni să-şi asume riscuri şi astfel de demersuri ca Tsipras. El crede că plecarea de la sancţiuni poate fi treptată, fără miscări radicale sau iniţiative personale ale politicienilor.
O recompensă generoasă
Rusia ar putea oferi Greciei împrumuturi controversate şi reduceri la preţul gazelor naturale în schimbul unor active potrivit unor speculaţii apărute la Moscova, relatează Mediafax. Cotidianul Kommersant a citat o sursă din cadrul Guvernului rus, marţi, care a afirmat că se discută despre linii de credit. "Suntem dispuşi să luăm în considerare oferirea unei reduceri la gaz Greciei: preţul este legat de costul petrolului, care a scăzut semnificativ în ultimele luni", a declarat sursa citată. "Suntem, de asemenea, dispuşi să discutăm posibilitatea acordării unor noi împrumuturi Greciei. Dar în acest caz suntem interesaţi de avantaje reciproce - în special ca Rusia să primească anumite active în Grecia".
Sursa nu a explicat despre ce active este vorba, dar presa rusă a anunţat că printre ele s-ar putea număra compania greacă de gaz DEPA. Active în cadrul operatorului feroviar TrainOSE şi porturilor maritime din Atena şi Salonic ar fi, de asemenea, vizate.