Investigaţiile efectuate de Kroll nu vor avea finalitate

Investigaţiile efectuate de compania Kroll nu vor avea finalitate, iar cazul furtului celor trei bănci va fi tergiversat de politicieni pânâ când moldovenii vor uita de el. Unii experţi consideră însă că într-o perioadă de criză economică „noi trebuie să plătim bani grei unei companii străine să ne efectueze investigaţii”, fiind nemulţumiţi de continuarea investigaţiilor realizate de Kroll.

Continuarea investigării fraudelor bancare de către compania Kroll este privită diferit de către experţi şi formatorii de opinie de la Chişinău. Opiniile contradictorii au fost expuse în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune „Publika TV”, transmite IPN.

Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă, consideră că rezultatele investigaţiilor de către Kroll sunt necesare sub aspect informativ. „Rapoartele companiei Kroll vor reprezenta o sursă de informaţie. Mai departe trebuie să existe voinţa politică şi să intervină organele de drept. Cel mai important lucru este ca să nu mai fi admise schemele de fraudare a sistemului bancar”, a spus Chircă.

Analistul media, Cristian Tabără, consideră binevenită continuarea investigaţiilor de către Compania Kroll. „Este bine ca investigaţiile să fie continuate de aceiaşi companie, care cunoaşte situaţia, ca lucrurile să nu fie începute de la zero”, a opinat analistul.

Corneliu Ciurea, expert IDIS „Viitorul” s-a arătat sceptic că investigaţiile efectuate de către Kroll sau oarecare altă companie vor avea o finalitate. „Au mai fost situaţii de criză, ca 7 aprilie sau Pădurea Domnească. Nu cred că de data aceasta politicienii noştri vor veni cu soluţii tranşante. Aştept tergiversarea cazului, până când oamenii vor uita, la fel ca şi în alte situaţii. Tergiversarea este metoda politicienilor noştri de a rezolva situaţiile de criză”, a declarat expertul.

Preşedintele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, Victor Mocanu, a criticat continuarea investigaţiilor de către Compania Kroll. „În condiţiile când populaţia se confruntă cu sărăcia, noi trebuie să plătim bani grei unei companii străine să ne efectueze investigaţii. De ce atunci mai plătim salarii procurorilor şi celor de la CNA?”, se întreabă sociologul.