Iniţiativa suspectă a lui Diacov

Iniţiativa deputatului democrat Dumitru Diacov, de a crea o comisie „interparlamentară” între Legislativul de la Chişinău şi aşa-zisul Soviet Suprem de la Tiraspol, este una foarte suspectă şi deloc potrivită.

Analistul politic şi specialistul în problema transnistreană Oazu Nantoi crede că parlamentarii moldoveni sunt oligaţi să se concentreze, în primul rând, asupra elaborării politicilor statale în ceea ce priveşte reîntregirea ţării şi să nu imite acest lucru. „Dialogul cu aşa-zisul Soviet Suprem este o mimare a activităţii de reîntregire a ţării, ţinând cont de faptul că în stânga Nistrului este un regim controlat şi ghidat totalmente de Federaţia Rusă. Să iniţiezi un dialog cu aşa-zişii deputaţi din stânga Nistrului, înseamnă să te conformezi politicilor ruseşti în raport cu ceea ce noi numim conflict transnistrean, dar în realitate este conflict moldo-rus. În loc să-şi facă treaba, ei se pornesc la dialog cu criminalii de stat în situaţia când niciun deputat din dreapta Nistrului nu are acces în stânga Nistrului”, a declarat Nantoi pentru Adevărul Moldova.

Comisia „interparlamentară”, o aberaţie

Oazu Nantoi mai spune că ideea formulată în plenul Parlamentului, de a crea o comisie „interparlamentară”, reprezintă şi o aberaţie din punct de vedere juridic şi al bunului simţ. „Deocamdată, eu constat că Republica Moldova nu are guvern şi nu are program de guvenare. Şi eu consider că toate acţiunile oamenilor de stat din Republica Moldova, inclusiv ale parlamentarilor, trebuie să fie subordonate programului de guvernare şi coordonate cu Executivul. Eu înţeleg, şi este evidentă această aberaţie despre ideea unei aşa-zise comisii, dar este absolut inexplicabilă graba domnului Diacov ca, acum, când ţara nu are guvern, să se arate foarte preocupat de ideea dialogului cu reprezentanţii unui regim anticonstituţional şi falit. Eu consider această iniţiativă foarte suspectă şi nelalocul ei”, încheie analistul politic.

Guvernul reprezintă ţara pe plan extern

În acelaşi timp, Vitalie Gamurari, doctor, conferenţiar universitar în cadrul Academiei de Ştiinţe al Moldovei, apreciază iniţiativa, din mai multe puncte de vedere. El consideră că, din punctul de vedere al dreptului internaţional, nu este nicio problemă, deoarece iniţiativa vine din partea Parlamentului ţării, şi nu a Executivului. Dacă ar fi fost o iniţiativă a Guvernului de la Chişinău, atunci ar muta problema în zona politicii externe, ceea ce nu ar fi normal şi ar veni în detrimentul statului Republica Moldova, consideră Gamurari.

„Recunoaşterea unei eventuale statalităţi a regiunii este stabilită doar de dreptul internaţional şi, în astfel de caz, ar fi nevoie de o declaraţie sau un acord semnat în bază de egalitate şi scris din postura a două subiecte de drept internaţional. În cazul acesta, însă, Parlamentul Republicii Moldova apare ca autoritate publică, deci legislativă, din partea Chişinăului sau Republicii Moldova în general. Iar organul din stânga Nistrului poate fi privit de Chişinău ca reprezentant legislativ al regiunii respective, la fel cum se face în prezent şi cu Adunarea Populară din Găgăuzia. Cu alte cuvinte, atunci când Parlamentul negociază, nu o face în numele oficial al statului în sensul unei calităţi de organ executiv. Astfel, nu poate să vorbească din postura unui subiect internaţional. De aceea, consider că este un dialog politic care este destul de binevenit şi nu contravine nici normelor protocolare internaţionale, nici normelor juridice internaţionale”, a declarat acesta.

„Cum spuneam, sub aspect politic, ideea este binevenită, dar ea trebuie definită şi interpretată foarte clar şi aici trebuie să lucreze experţii în domeniu şi să nu permită depăşirea cadrului legal. Dacă apar situaţii în care sunt întâmpinate dificultăţi, trebuie cerute anumite modificări ale cadrului legal pentru a rămâne în zona legii”, a subliniat expertul în drept internaţional Vitalie Gamurari.

În şedinţa Parlamentului de miercuri, democratul Dumitru Diacov a propus constituirea unui grup de cooperare „interparlamentar” cu aşa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol. „Reglementarea transnistreană o să rămână şi mai departe un domeniu foarte important de activitate. În situaţia care s-a creat acum cu Ucraina, este important ca noi să avem dimensiunea parlamentară de cooperare cu regiunea transnistreană. Să constituim un grup de lucru, noi aici şi ei acolo, şi să încercăm să aducem o dinamică", a spus Dumitru Diacov.

În replică, liderul liberalilor Mihai Ghimpu a spus că o astfel de comisie ar însemna de facto recunoaşterea independenţei regiunii secesioniste. Potrivit lui, forul legislativ nu poate avea comisie de conlucrare la nivel local. Mihai Ghimpu spune că trebuie să existe comunicare cu Tiraspolul, dar aceasta să nu aibă loc la nivel parlamentar.