Igor Boţan: Odată cu răspândirea Omicron, autorităţile trebuie să înăsprească restricţiile

Deşi iniţial s-a crezut că nouă tulpină de coronavirus este într-o anumită măsură benefică pentru că poate funcţiona ca un fel de vaccin şi oamenii care o contactează trec relativ uşor prin boală şi obţin imunitate, ulterior s-a constatat că nu este adevărat şi că pericolele generate de Omicron sunt mari.

De asemenea, faptul că mutaţiile virusului sunt atât de rapide şi dificil de urmărit ridică noi semne de întrebare privind durata acestui nou val pandemic, a menţionat Igor Boţan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Noua tulpină Omicron: moştenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?”, organizată de Agenţia de presă IPN.

„Un val de pandemie durează aproximativ jumătate de an, iar în ţările dezvoltate, unde intensitatea comunicării este foarte înaltă, iar nivelul de urbanizare atinge peste 70%, aceste valuri se răspândesc relativ repede. În această parte a lumii, în care trăim noi, noul val pandemic vine cu o întârziere de 2-3 luni. În Europa valul Delta a început să se dezvolte activ în mai anul curent, atunci în România şi în Republica Moldova erau înregistrate câteva zeci de cazuri noi de contaminări pe zi, dar situaţia s-a înrăutăţit mai târziu. Aceeaşi situaţie ne aşteaptă şi în privinţa variantei Omicron, doar că această nouă tulpină este mult mai contagioasă, astfel că după sărbătorile de iarnă noul val pandemic va veni şi în Republica Moldova”, a explicat Igor Boţan.  

Potrivit expertului, la capitolul restricţii anti-epidemice, Moldova se află la mijlocul statelor europene. „Odată cu răspândirea Omicron-ului, autorităţile trebuie să se gândească la înăsprirea acestor restricţii, în caz contrar, sistemul medical ar putea să nu reziste acestui nou val pandemic. Din punct de vedere al drepturilor omului, Moldova urmează întocmai jurisprudenţa CEDO privind asigurarea drepturilor omului pe timp de pandemie, dar şi în privinţa vaccinării. O hotărâre a Curţii Constituţionale din toamna anului curent stipulează că accesul la justiţie prin şedinţe de judecată în regim Zoom este corectă şi nu se încalcă drepturile omului. Trebuie să ne adaptăm şi să ascultăm sfaturile medicilor, altă soluţie nu există”, a spus Igor Boţan.  

În opinia lui, autorităţile moldoveneşti reacţionează adecvat la noul val pandemic. „Acum, când valul IV a intrat în declin, Ministerul Sănătăţii a publicat cea de-a şasea ediţie a protocolului, utilizat pentru tratamentul COVID-19. Eu cred că varianta Omicron, care intră pe pantă de creştere în Europa şi în America, va fi studiată şi autorităţile din Moldova vor modifica la timp protocolul pentru tratamentul COVID-19. Totodată, cetăţenii care nu sunt vaccinaţi sau cei care au certificate false de vaccinare trebuie trataţi într-o manieră prietenoasă, astfel încât aceşti pacienţi să nu se izoleze şi, dacă au probleme de sănătate, să se adreseze medicului la timp, pentru că aceasta este singura cale pentru vindecarea acestor oameni şi de a nu permite răspândirea noului val al COVID-19. Moldova trebuie să preia practica unor state europene, cum este Germania, care a aplicat amenzi usturătoare celor ce au eliberat certificate false de vaccinare”, a relevat Igor Boţan.

Expertul a mai spus că, potrivit Planului de acţiuni al Guvernului, în 2022 se preconizează atingerea unei rate de imunizare de doar 50%, iar acesta e un semnal că Executivul ar ceda în faţa neîncrederii cetăţenilor în vaccinare. „Trebuie să pregătim şi societatea, şi spitalele, pentru cel de-al cincilea val pandemic. Valul IV, Delta, a început în Moldova în august, în perioada vacanţelor, când concetăţenii noştri, veniţi preponderant din Italia, Rusia, au fost depistaţi cu COVID-19, potrivit statisticilor oficiale. E nevoie de măsuri în ansamblu, pentru a nu permite ca acest nou val să ia amploare fără precedent”, a atenţionat Igor Boţan.

Dezbaterea publică la tema: „Noua tulpină Omicron: moştenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?” este ediţia a 220-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfăşurat de Agenţia de presă IPN, cu susţinerea Fundaţiei germane „Hanns Seidel”.