Ignorate în Republica Moldova, produsele eco sunt apreciate în statele Uniunii Europene

În timp ce peste hotare alimentele ecologice sunt la mare căutare, în Moldova ele sunt cumpărate doar de amatori. Producătoriii, dar şi oficialii explică acest fapt prin lipsa de cunoaştere a oamenilor, dar şi prin preţurile mai mari.

Vasile Cireş (59 de ani) din Făleşti s-a specializat în ultimii ani în producţia ecologică. După ce a văzut că în străinătate alimentele organice sunt la mare căutare, a hotărât să vândă produse lactate bio şi în Moldova.

„Am fost în Olanda, acolo oamenii vor să fie sănătoşi şi caută cu mare interes produsele fără chimicale", povesteşte bărbatul.

Astăzi, după ce a crescut vite mari cornute după rigorile europene, lactatele comercializate de el se epuizează chiar de la primele ore ale dimineţii. „Am clienţi fideli care vin la punctele de vânzare din Chişinău şi Bălţi", afirmă el.

Amatorii de produse ecologice pot găsi brânză, caşcaval şi lapte fabricate în Republica Moldova, conform regulilor UE. Laptele turnat în sticle de un litru costă 10,5 lei, kilogramul de brânză proaspătă ajunge la 42,45 de lei, iar pentru un kilogram de caşcaval proaspăt trebuie să scoateţi din buzunar 86 de lei. Caşcavalul de tip parmezano produs de Vasile Cireş costă 132 de lei.

Agricultura Moldovei, lăsată la voia Domnului. Află ce spun specialiștii

Omul de afaceri spune însă că produsele bio făcute în Moldova sunt solicitate doar de cei care ştiu ce înseamnă să mănânci un aliment sănătos, iar deocamdată este nevoit să le vândă mai ieftin pentru a-şi promova produsul.

„Preţurile sunt minime, uneori chiar mai mici decât la celelate produse de pe piaţă. În Olanda alimentele ecologice sunt mult mai scumpe, însă la noi oamenii sunt mai săraci şi mai puţin informaţi", spune Vasile, care şi-ar dori să aibă posibilitatea să exporte alimentele peste hotare.

MOLDOVENII VOR NATURAL ŞI IEFTIN

Şi ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, susţine că moldovenii caută produse naturale, dar vor ca acestea să fie ieftine.

„Noi nu avem consumatori de alimente ecologice. Uneori, deşi sunt scumpe, acestea mai au şi câte un vierme, iar asta e şi dovada că sunt fără chimicale. Dar oamenii nu înţeleg şi le aleg pe cele mai ieftine şi, poate, mai arătoase", declară ministrul.

EFECTE Seceta şi gerurile au făcut prăpăd în culturile agricole din Republica Moldova

În Moldova există 162 de agenţi economici care pot vinde produse ecologice, doar 42 dintre aceştia ajung să exporte în Uniunea Europeană. „Astăzi, agenţii economici de la noi pot vinde pe piaţa unică doar patru culturi de bază: grâul, porumbul, floarea soarelui şi soia", declară Iurie Senic, şeful Serviciului producţie ecologică şi produse de origine din cadrul Ministerului Agriculturii.

Irigarea şi folosirea fertilizanţilor în agricultură nu va mai fi subvenţionată

Restul alimentelor rămân pe rafturile magazinelor din ţară. „Avem cinci-şapte ani de când ne ocupăm cu produsele bio. Ţări precum Danemarca, Germania sau Italia practică agricultura ecologică de 60-70 de ani. Pentru a putea exporta produsele de origine animală tebuie să promovăm folosirea furajelor naturale", mai spune Iurie Senic.

DIFICIL DE AJUNS PE PIAŢA UNIUNII EUROPENE

Odată ajunşi peste hotare, agricultorii moldoveni spun că produsele noastre ecologice sunt la mare căutare, iar profitul poate creşte şi cu 20%. Constantin Putregai (48 de ani) din Cantemir exportă grâu şi floarea soarelui. „Merită să te ocupi cu agricultura ecologică. Nu dăm bani pe chimicale, iar preţul final poate fi mai mare cu 20% faţă de cel obişnuit. E adevărat că avem multe restricţii şi trebuie să obţinem un certificat special recunoscut de UE", explică agricultorul.

TEHNICĂ VECHE ŞI LABORATOARE INSUFICIENTE

În ţară sunt autorizate şi acreditate patru instituţii care pot oferi certificate conform rigorilor UE. Printre acestea sunt şi filialele unor companii străine ce atestă calitatea ecologică a solului, dar şi a produselor finale cu care producătorii vor să ajungă peste hotare.

Majoritatea importatorilor străini însă preferă să verifice calitatea produselor moldoveneşti în laboratoarele proprii. „Laboratoarele din Moldova nu sunt credibile. De exemplu, pentru a depista rezidurile de preparate chimice în produs se face analiza multireziduală. La noi nu există niciun astfel de laborator. Suntem nevoiţi să apelăm la mai multe instituţii, aşa că le trimitem în Italia", susţine Nicolae Nicolaescu, inspector în cadrul filialei companiei Ecogruppo Italia-M.

„Un certificat elaborat de un laborator din Peninsulă are 15 pagini, iar pe fiecare sunt peste 40 de componenţi chimici. La noi certificatele sunt de o foaie. Plus că în unele laboratoare tehnica este foarte veche", adaugă specialistul.

Subvenţii redirecţionate de stat

Vitalie Cimpoieş, directorul Asociaţiei „Cutezătorul" din Făleşti, spune că o parte dintre agricultori s-au angajat să se implice în producerea alimentelor ecologice datorită subvenţiilor oferite de stat. „Până în ianuarie, dacă vindeai produsul cu un 1 leu, mai aveai 20 de bănuţi de la stat, dar mai primeai bani şi la fiecare hectar prelucrat ecologic. Dar aceste subvenţii au fost anulate. Acum sunt nişte modalităţi mai complicate ", susţine Vitalie Cimpoieş.

De cealaltă parte, reprezentanţii Ministerului Agriculturii spun că subvenţiile nu au fost anulate, ci redirecţionate. „Nu mai subvenţionăm agricultura ecologică la hectar. Astăzi avem 32.000 de hectare certificate în agricultura ecologică. Noi vrem să încurajăm calitatea produselor, nu cantitatea lor", explică Iurie Senic, şeful Serviciului producţie ecologică şi produse de origine din cadrul Ministerului Agriculturii.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md