Guvernul caută cumpărători pentru „perlele coroanei“

Autorităţile Republicii Moldova planifică să scoată la mezat, în 2014, Moldtelecomul, Air Moldova, Tutun-CTC, două reţele de distribuţie a curentului şi alte mari companii. Experţii susţin necesitatea deetatizării acestor active, dar nu cu orice preţ.

Executivul intenţionează să scoată la privatizare, anul viitor, 13 obiective importante din patrimoniul public, în baza unor proiecte individuale, elaborate cu susţinerea consultanţilor străini independenţi.

Potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Economiei şi care urmează să fie aprobat de Guvern, printre întreprinderile ce vor fi privatizate pe această cale se numără giganţi precum Moldtelecom, Air Moldova, Tutun-CTC sau Glass Container Company, dar şi firme mai mici ca Aroma, Fabrica de sticlă din Chişinău, Circul şi Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău. De asemenea, în listă sunt incluse Barza Albă, RED Nord şi CET Nord din Bălţi, RED Nord-Vest din Donduşeni şi Nodul Hidroenergetic Costeşti.

Vândute în baza unor proiecte individuale

Spre deosebire de runda din noiembrie-decembrie 2013, acum întreprinderile au fost împărţite în opt loturi, în funcţie de ramură, autorităţile urmând să atragă pentru fiecare câte o companie de consultanţă care va acorda asistenţă la elaborarea proiectelor individuale de privatizare.

Consultanţii externi vor efectua o analiză a fiecărei întreprinderi, evaluând valoarea de piaţă, şi, în comun cu autorităţile de la Chişinău, vor elabora proiectele, care vor include situaţia reală a companiei, costul acesteia, condiţiile de vânzare, investiţiile necesare etc.

Proiectele individuale de privatizare urmează să fie prezentate spre aprobare Guvernului, de către Ministerul Economiei, până pe 2 aprilie 2014. Potrivit vicepremierului Valeriu Lazăr, concursurile de privatizare în baza planurilor individuale ar putea fi anunţate deja în luna mai. „Totul va depinde de calitatea proiectelor şi de recomandările consultanţilor“, a precizat ministrul Economiei.

Pentru serviciile prestate, consultanţii independenţi vor primi o plată fixă de la Guvern, iar în cazul în care activitatea lor va da rezultate notabile, vor putea beneficia şi de un onorariu de pâna la 2% din costul tranzacţiei, care însă va fi achitat de către cumpărător.

Sfârşitul marii privatizări

Despre amploarea acestei runde de privatizare vorbesc cel mai bine cifrele. Astfel, cele 13 companii au o cifră anuală de afaceri de circa şapte miliarde de lei. „Ţinând cont de întreprinderile incluse în listă şi de potenţialul lor, putem spune că această rundă ar putea însemna sfârşitul marii privatizări în Republica Moldova“, crede economistul Roman Chircă.

„Multe dintre aceste întreprinderi au mai fost scoase la mezat, dar aşa şi nu au fost vândute. În anul 1996, de exemplu, pentru Moldtelecom s-au oferit vreo 80 de milioane de dolari, dar statul nu a dorit să vândă compania. De atunci, operatorul naţional de telefonie fixă a cunoscut şi o perioadă destul de bună, a fost şi mai este un generator de profit pentru stat. E dificil să estimăm cât ar putea obţine statul de la privatizarea Moldtelecom“, afirmă specialistul.

E nevoie de investitori serioşi

Roman Chircă atrage atenţia la faptul că multe dintre aceste active nu prea au şanse să ajungă în mâinile unor investitori străini, deoarece pe ele au pus ochiul deja unii oameni de afaceri locali. „Republica Moldova are nevoie de investiţii, mai ales că rămâne ţara cu cel mai mic volum de capital străin în această regiune. Pentru ţară este important ca aceste întreprinderi să ajungă la investitori serioşi, care să le dezvolte şi să genereze venituri la buget. Dacă însă vor ajunge în mâinile unor afacerişti locali, ar putea repeta soarta activelor privatizate în 2008, care nu au beneficiat de investiţii importante, din care cauză multe aşa şi nu s-au dezvoltat“, explică economistul.

Cât valorează Moldtelecom

Compania Moldtelecom urma să fie scoasă la mezat şi în 2008. Gheorghe Ursachi, directorul general de atunci al companiei, estima valoarea acesteia la 1,1 miliarde de euro, dar experţii vorbeau de un preţ de jumătate de miliard. Estimarea era făcută după ce doi ani la rând întreprinderea a generat profituri de circa 600 de milioane de lei. În 2012, profiturile au fost însă de 5,5 ori mai mici. Economistul Roman Chircă nu crede că cineva ar da jumătate de miliard de euro, mai ales că serviciile de telefonie mobilă aduc doar pierderi.

Macedonia, care ca teritoriu şi populaţie este mai mică decât Moldova, a vândut compania de telecomunicaţii în 2001, aceasta ajungând în proprietatea Deutsche Telekom. După 11 ani, Makedonski Telekom AD, împreună cu divizia de telefonie mobilă, are vânzări de circa 400 de milioane de euro (triplu faţă de Moldtelecom) şi a ajuns pe locul 10 în topul celor mai mari companii din regiune listate la bursă. Potrivit Seenews, valoarea de piaţă a acesteia este de 810 milioane de euro.