GALERIE FOTO CSI Chişinău: cum se văd crimele sub lupă

Cu toate că sunt departe de performanţele detectivilor din cunoscutul serial american, criminaliştii moldoveni excelează în verificarea amprentelor, expertiza grafologică, testele balistice, dezamorsarea bombelor şi analiza chimică a drogurilor.

Anul trecut, la finelele lui februarie, opinia publică a fost zguduită de dublul omor petrecut la Măgdăceşti, raionul Criuleni, când doi necunoscuţi au intrat în casa unui primar şi i-au ucis fiul şi soţia. După o săptămână, oamenii legii au declarat că sora victimei şi concubinul acesteia sunt autorii crimei. Un fapt mai puţin cunoscut e că poliţiştii criminalişti i-au identificat după amprente.

„Echipa noastră a luat amprentele din casa unde a avut loc crima şi le-a comparat cu cele peste 350.000 de fişe dactiloscopice ale persoanelor înregistrate în baza noastră de date. Sistemul ne-a dat circa o sută de rezultate, din care au fost depistaţi autorii omorului“, povesteşte colonelul Nicolae Bodrug, şeful Centrului tehnico-criminalistic şi expertize judiciare din cadrul Inspectoratului General de Poliţie.

Situat în aripa stângă a Ministerului Afacerilor Interne, laboratorul dactiloscopic are cinci specialişti care lucrează cu un sistem de identificare a amprentelor, din Belarus.

„Amprentele sunt preluate pe o peliculă specială şi comparate cu cele din baza noastră de date. În principiu, ne dăm seama dacă subiectul este bărbat sau femeie după densitatea liniilor dintr-un centimetru pătrat al amprentei. Pot fi şi excepţii. De exemplu, bărbaţii care lucrează la calculator au amprentele mai fine decât cei din construcţii sau din agricultură“, spune Ina Irjanov, şefa biroului.

Bancnotele, luate la bani mărunţi

În laboratorul învecinat sunt analizate documentele tipărite, semnăturile şi manuscrisele. Când am intrat în noua încăpere, am fost „întâmpinaţi“ de figura lui George Washington, întinsă pe un ecran de dimensiuni considerabile, preluat de pe o bancnotă de un dolar.

„Orice document, fie bani, fie paşaport sau bilet de călătorie, are niveluri de protecţie specifice după care îi stabilim gradul de autenticitate“, susţine un specialist.

În cazul banilor, experţii trebuie să facă abstracţie de omiterile tehnice de pe bancnote. „La dolari este schimbat frecvent locul filigranului cu dunga. La euro nu întotdeauna apare holograma, fiindcă e lipită pe suprafaţă. Dacă leii moldoveneşti au trecut prin mâinile oamenilor care vând ulei la piaţă, filigranul nu mai este vizibil“, afirmă colonelul Bodrug.

Un alt specialist în grafoscopie ne arată câteva dintre particularităţile după care-şi dă seama de vârsta şi de trecutul medical al autorului unui manuscris. „Atunci când scriu, oamenii mai în vârstă întâmpină dificultăţi în trasarea liniilor ascendente şi fac literele rotunde cu colţuri sau cu valuri. Depinde cât de tare este afectat aparatul locomotor al autorului“, precizează şi Ina Irjanov.

Bombele şi gloanţele, sub microscop

În apropiere de biroul cu acte şi bani falşi se află laboratorul tehnico-exploziv. De îndată ce intri în această încăpere, nu poţi să nu remarci cele patru aruncătoare de grenade, fitilele, proiectilele dezasamblate şi bombele artizanale dezamorsate, aranjate ca la o expoziţie.

„E singura subdiviziune din Moldova care se ocupă cu obiectele explozive folosite în scopuri criminale. Nici armata, nici SIS-ul nu au un asemenea laborator“, se laudă şeful centrului.

Aici lucrează doi militari, un genist instruit în România şi un expert în balistică, de la Academia de Poliţie. Reacţionează vehement când vrem să facem poze, chiar şi atunci când ne arată o grenadă secţionată. „În afară de specialiştii de aici, nimeni nu are acces în acest laborator“, explică unul dintre criminalişti. 
Ceva mai deschişi au fost angajaţii din laboratorul de expertize balistice. Acolo, în locul aruncătoarelor de grenade, sunt zeci de gloanţe expuse pe pereţi şi aranjate după mărime.

„Lucrăm cu un sistem informatic specializat, care ne permite să facem examenul comparativ pentru două tuburi de cartuş, simultan. Recunoaştem tipul de armă din care a fost tras fiecare glonţ, în funcţie de urma lăsată de percutor“, ne demonstrează expertul Ion Gânea.

„Tuburile sunt introduse în baza automatizată. Sistemul compară parametrii tuburilor noi cu cele deja existente în arhivă. În funcţie de aceste informaţii, depistăm cui aparţine arma şi cine a tras“, adaugă Mihai Grosu, un alt criminalist, în timp ce verifică nişte cartuşe dintr-un pistol.

Date despre toate drogurile din lume

Ultimul laborator pe care l-am vizitat a fost cel chimic, unde criminaliştii pot să verifice componenţa aliajelor, metalele preţioase, substanţele petroliere şi drogurile.

„Narcoticele pe care le primim sunt transformate într-o soluţie lichidă pe care o analizăm într-un cromatograf care afişează formula chimică şi denumirile substanţei. Cel mai frecvente droguri identificate aici sunt marijuana, haşişul, uleiul de canabis. Din cele sintetice e heroina, metamfetamina, amfetamina, extasy“, spune Viorel Herghelegiu, şeful laboratorului.

„Toate drogurile vândute pe piaţa neagră din întreaga lume sunt stocate în baza noastră de date, care este actualizată o dată la şase luni“, conchide şeful Centrului tehnico-criminalistic, Nicolae Bodrug.

Probele ADN, trimise în România

Criminaliştii de la Inspectoratul General de Poliţie se plâng că nu pot să analizeze mostrele de ADN în Moldova şi că un laborator dedicat ar costa bani grei. „Pentru astfel de expertize, recoltăm probe biologice din salivă, spermă, sânge, piele sau păr. Condiţiile de laborator trebuie să fie foarte stricte, pentru a nu le distruge. De exemplu, ADN-ul dintr-o probă de spermă se dezintegrează la 36 de grade Celsius. Când e necesar, ne adresăm colegilor din România, care fac expertizele pe care le solicităm în regim de urgenţă şi fără plată“, susţine colonelul de poliţie Nicolae Bodrug.