FRAUDE Vezi câte milioane de euro au fost furate de la Căile Ferate

La Calea Ferată din Republica Moldova se fură mai rău decât în colhoz, de-a lungul anilor fiindu-i doar „boite buzele". Aşa a felicitat preşedintele Curţii de Conturi cu ocazia celor 140 de ani ai întreprinderii conducerea chemată la raportul unui audit. Controlul a arătat că şefii instituţiei au cauzat pierderi de milioane de lei şi au favorizat mai multe firme-fantomă.

Au scotocit prin actele Căii Ferate din Moldova (CFM) şi şi-au pus mâinile în cap. Angajaţii Curţii de Conturi au făcut public un audit pentru anii 2009-2010, potrivit căruia conducerea întreprinderii de stat ar fi avizat contracte dubioase. Doar printr-o singură tranzacţie din contul bancar al instituţiei s-au furat 2,2 milioane de lei.

„Calea Ferată a transferat banii Serviciului de pază militarizată, iar apoi aceştia au ajuns, fără documente, la un SRL. Mai târziu, suma a dispărut din contul bancar. Pe hârtie, aceşti bani au fost transferaţi pentru salarii, foi de boală şi asigurări medicale", a explicat Sofia Ciuvalschi, director al Departamentului de Audit.
Dar asta nu e tot. Întreprinderea a procurat utilaj şi piese de schimb în valoare de 55 de milioane de lei sau 3,27 milioane de euro, justificând doar a cincea parte din cheltuieli.

„Oficial au fost cumpărate bunuri în valoare de 11 milioane de lei, iar alte mărfuri de 44 milioane nu au fost declarate în nicio vamă. Banii au fost transferaţi către o reţea de companii intermediare, care în final duceau la firme-fantomă ce nu-şi declarau veniturile", a mai spus Ciuvalschi.

„Ce-s cu aceste zeci de milioane care se află sub semnul întrebării? Acesta e furt direct! Piesele au fost aduse prin contrabandă sau poate nici nu au fost aduse în ţară, ci fabricate într-un beci din Durleşti. Chiar nu aţi văzut că au dispărut 2,2 milioane de lei?", l-a luat la rost Serafim Urechean, preşedintele Curţii de Conturi, pe unul dintre foştii directori de la CFM.

„Am fost doar patru luni director şi nu am putut descurca tot ce a fost până la mine. Ministrul Şalaru m-a chemat şi mi-a spus că nu are cine lucra. Am acceptat pentru că sunt patriot. Nu am fost singurul responsabil de achiziţionări", s-a scuzat Gheorghe Efrim, director la CFM în ianuarie-mai 2010.

10.000 DE HECTARE NEÎNREGISTRATE

Angajaţii Curţii de Conturi au mai descoperit că circa 10.000 de hectare de teren şi peste o mie de clădiri aflate în administrarea CFM nu au fost înregistrate la Cadastru. „La modul practic, bunul care nu are un stăpân poate fi uşor trecut pe numele unei persoane private sau fizice", a spus şefa de la Audit.

„Nu-i putem obliga să înregistreze patrimoniul. Sunt un şir de probleme, ba nu este finanţare, ba nu este organizare", au continuat pasele către reprezentanţii de la Cadastru.

Alţi doi directori ai CFM din acea perioadă nu s-au prezentat la şedinţă şi nu au fost de găsit pentru comentarii. Rezultatele auditului vor fi transmise Parlamentului, Preşedinţiei şi Procuraturii Generale.
"
Gospodarul bun, chiar dacă are un trenci deteriorat, îl repară şi întotdeauna îl poartă curat.
Serafim Urechean
Preşedintele Curţii de Conturi

Foștii directori, în conflict cu legea

În ultimii doi ani, Calea Ferată din Moldova a avut cinci directori. Comunistul Miron Găgăuz a fost unul dintre cei mai longevivi manageri ai întreprinderii, fiind învestit în funcţie în 2000 şi eliberat în decembrie 2009. Tot atunci, deputatul PCRM s-a ales cu un dosar pentru că ar fi prejudiciat statul cu 31 de milioane de lei, după ce a dat în arendă 500 de vagoane. Și fostul șef, Ilie Ţurcan, a fost demis pentru că ar fi trecut cu vederea delapidări de 4,5 milioane de lei din conturile CFM și nu a înregistrat toate terenurile și clădirile întreprinderii la Cadastru.

Vrea audit internațional la CFM

Preşedintele Curţii de Conturi susţine că la Calea Ferată este un dezastru total şi vrea să facă un audit internaţional la întreprindere. Serafim Urechean a declarat că ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii instituţiilor de control de peste hotare, care au specialişti în domeniul căilor ferate.

„Prea mult se vorbeşte despre dezastrul de la Căile Ferate, doar că atunci când e cazul să luăm o decizie stăm bine cu «boitul buzelor». Dacă nu este posibil ca ai noştri să facă ordine, să fie chemat un rus sau un francez ca să pună întreprinderea pe picioare", a spus Urechean.

Angajaţii Curţii de Conturi au ajuns concluzia că întreprinderea este „un organism distorsionat", care aduce pierderi statului şi beneficii firmelor private. „Suferă o profundă criză managerială, iar statul nu-şi poate permite luxul să o păstreze aşa", a afirmat Valeriu Chiţan, membru al Curţii de Conturi, sugerând că lucrurile ar merge mai bine dacă instituţia ar fi privatizată.

Anterior, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, a atenţionat că CFM riscă să falimenteze. „Calea Ferată din Moldova a rămas în urmă cu cel puţin 15 ani faţă de întreprinderile de profil din spaţiul ex-sovietic", a precizat Şalaru. Potrivit lui, CFM a ajuns într-o situaţie dezastruoasă din cauza managementului defectuos, de pe urma furturilor şi cheltuielilor enorme.