Expert: Moldova şi Ucraina ar putea primi statut de potenţiale candidate la UE

Analistul politic Dionis Cenuşa consideră că Georgia, Ucraina şi Moldova vor primi garantat perspectivă europeană la Summitul Consiliului European, care va avea loc la 23 şi 24 iunie 2022. Acum ele trebuie să lupte pentru statutul de ţară candidată la UE, dar două state vor primi statutul de potenţial candidat la UE.

Vor fi ţări care vor impune condiţii adiţionale, până la obţinerea statutului de candidat. Sunt ţări care impun condiţii pentru Ucraina şi e vorba de Danemarca, dar dacă Ucrainei i se vor impune asemenea condiţii, nici Republica Moldova nu va scăpa de ele. Ceea ce obţine Ucraina va afecta şi Republica Moldova, în raport cu Uniunea Europeană, a opinat Dionis Cenuşa, politolog, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene din Lituania, columnist principal al Agenţiei de presă IPN, la dezbaterea publică la tema „Summitul Consiliului European din 23-24 iunie 2022: „A fi” sau ... „A fi” pentru Ucraina, Georgia şi Republica Moldova? Pe ce se poate baza decizia?”, organizată de Agenţia de presă IPN. 

Politologul a precizat că Georgia, Ucraina şi Moldova au început un proces de aderare la UE din motive diferite, pentru că Ucraina a fost atacată de Rusia, iar celelalte două ţări au urmat trendul. „Este un trend favorabil pentru regiune, pe de o parte, vorbim despre „primăvara aplicaţiilor pentru aderare la UE”. Este un proces normal, un proces care oferă direcţii de dezvoltare pentru aceste ţări, pentru elitele politice din aceste ţări, care vor să îmbrăţişeze vectorul european şi, respectiv, libertăţile şi valorile legate de acest vector. Iar, pe de altă parte, vorbim şi despre procese paralele, care au loc în Uniunea Europeană. Comisia Europeană conştientizează foarte bine care este miza. Comisia Europeană ar putea să aibă o opinie mult mai pozitivă, mult mai ambiţioasă decât o vor avea inclusiv unii lideri politici, care vizitează astăzi Republica Moldova (preşedintele Franţei Emmanuel Macron, se află la Chişinău). Pe lângă birocraţie, care, de regulă, în cazul Uniunii Europene era foarte lentă, anevoioasă, eurosceptică, pe alocuri, pentru că, dacă nu existau cerinţe neimplementate, atunci se inventau noi cerinţe, mereu se căutau motive pentru a încetini procesul de extindere, şi aceasta se face inclusiv din raţionamente financiare. Cu cât creşte numărul statelor sărace (în interiorul UE), cu atât distribuţia banilor care până acum au mers pentru statele deja membre, trebuie să fie împărţit pentru alţii. Totuşi, pe lângă Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, sunt şi alţi concurenţi pentru a deveni membri ai UE şi care deja fie au perspectivă europeană, iar Republica Moldova încă nu o are, fie sunt cu statut de candidat potenţial, cum este Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, fie sunt deja state cu statut de ţară candidat. Noi trebuie să intrăm în această horă a statelor cu perspectivă europeană, ca un obiectiv minim, ca urmare a acestor cereri. Nu vorbim despre un capriciu, ci despre o urgenţă a celor trei state, dar pe care UE trebuie să o realizeze reieşind din faptul că vorbim tot mai mult despre dezvoltarea celei de-a treia componente a UE, care este cea militară. Pe lângă uniune politică, economică, se pune accentul şi pe dezvoltarea propriei armate, dezvoltarea conceptului de securitate, la toate nivelurile”, a specificat Dionis Cenuşa.

El a subliniat că, dacă Ucraina va avansa în ceea ce priveşte aderarea la UE, şi Republica Moldova are şanse să obţină acelaşi statut. „Dacă Ucraina va obţine un statut mai puţin important din punct de vedere al aderării la UE, atunci nici Moldova nu poate să obţină mai mult. Părerile vizavi de Ucraina sunt împărţite. Un reprezentant al Guvernului italian a menţionat că sunt state mari din UE, care ar avea viziuni sceptice vizavi de Ucraina, fără a se referi care sunt statele în cauză. Evident e că vorbim despre Germania şi Franţa. Reprezentanţii politicului nemţesc s-au referit la statutul de potenţial candidat atunci când a vorbit despre Ucraina. Despre Franţa cunoaştem doar declaraţiile preşedintelui Macron, care nu a susţinut categoric şi ferm scenariul când Ucraina obţine statut de ţară candidat. Vorbim despre cel de-al doilea scenariu, statut de ţară potenţial candidat. În orice circumstanţe, Ucraina va primi în primul rând răspunsul sau va primi cea mai mare reverenţă din partea europenilor, care sunt empatici şi solidari cu Ucraina. Din discuţiile pe care eu le-am avut cu reprezentanţii guvernelor naţionale, fără a le da nume, eu am înţeles că Ucraina comunică foarte bine pe partea diplomatică cu multe capitale europene şi că ei insistă pe prioritizarea dosarului ucrainean”, a spus Dionis Cenuşa.

Dezbaterea publică la tema: „Summitul Consiliului European din 23-24 iunie 2022: „A fi” sau ... „A fi” pentru Ucraina, Georgia şi Republica Moldova? Pe ce se poate baza decizia?” este ediţia a 253-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfăşurat de Agenţia de presă IPN, cu susţinerea Fundaţiei germane „Hanns Seidel”.