EXPERT Interacțiunea directă între Republica Moldova și Transnistria reduce influența Rusiei în regiune
0Deși în continuare circumscrisă politic Rusiei, noua conducere de la Tiraspol dă semnale de deschidere în relația cu Chișinăul, iar acest fapt îngrijorează Moscova care nu-și dorește să piardă influența în regiune, susţine Stanislav Secrieru, expert pe spațiul Rusia - Parteneriatul Estic la Centrul Român de Politici Europene (CRPE).
"Rusia a urmărit cu îngrijorare activismul UE și al Ucrainei în medierea negocierilor între Republica Moldova și Tiraspol. La întâlnirea de la Dublin în formatul 5+2, diplomații ruși aveau instrucțiuni de a îngheța procesul cel puțin până la momentul alegerilor prezidențiale din Rusia și instalarea noului guvern. Dar, în ciuda opoziției Rusiei, părțile s‐au apropiat la Dublin de acordul cu privire la principiile și procedurile de negociere, finalizat mai târziu la Viena. Însă, ceea ce a deranjat probabil Rusia mai mult, au fost contactele directe între Chișinău și Tiraspol. Rusia este obișnuită să controleze întregul proces. Moscova înțelege că interacțiunea directă între R. Moldova și Transnistria reduce influența Rusiei în regiune. Ori, problema transnistreană a fost gândită tocmai pentru a menține, dacă nu pentru a spori influența Rusiei în R. Moldova", afirmă Stanislav Secrieru în raportul "Cum să evităm capcanele eurasiatice? - Dosarul transnistrean și parcursul european al Republicii Moldova după ultima rundă de negocieri 5+2".
Potrivit lui Secrieru, numirea lui Dmitri Rogozin ca reprezentat special pentru Transnistria este o tentativă de relua controlul asupra desfășurării evenimentelor şi denotă marginalizarea Ministerului rus de Externe.
Preocupare serioasă a Rusiei pentru evoluțiile din Moldova
"De fapt, Dmitri Rogozin este oficialul rus cu cel mai înalt rang (de la Dmitri Kozak până în prezent), care va coordona politica Rusiei în Republica Moldova. Faptul că un stat mic și mai puțin important geopolitic decât Ucraina se bucură de această atenție demonstrează preocuparea serioasă a Rusiei pentru evoluțiile de acolo. Pare că Rusia chiar se teme că, dintre țările din Parteneriatul Estic, R. Moldova este chiar singura care îi poate scăpa din zona de influență", susţine exeprtul CRPE.
În opinia lui Secrieru, Republica Moldova, a reușit să genereze suport internațional pentru reluarea negocierilor oficiale 5+2, să intensifice interacțiunea cu Tiraspolul și să avanseze în relația cu Uniunea Europeană. Acest cumul de factori a permis Moldovei să facă față presiunilor Rusiei. Finalizarea reformelor începute în vederea implementării Acordului de Asociere în următorii 5 - 15 ani va depinde în principal de susținerea și leadership-ul clasei politice pro-europene.
Recomandări pentru România
Raportul formulează recomandări pentru România în ce privește sensibila poziționare a Bucureștiului în chestiunea transnistreană. România ar trebui, în viziunea lui Stanislav Secrieru, să:
- ignore acuzațiilor lui Rogozin privind subminarea statalității R. Moldova și să continue proiectele asumate în această țară (aplicând de fapt zicala preferată a lui Vladimir Putin: "câinii latră, caravana trece");
- să dinamizeze proiectele mai sus amintite. România trebuie să accelereze distribuția celor 100 de milioane de euro promise Moldovei, de preferință acționând în sinergie cu partenerii săi strategici -Polonia, Turcia - țări reprezentate etnic în RM. Astfel de parteneriate ar diminua potențialul distructiv al Rusiei în RM;