EXCLUSIV „ADEVĂRUL“: Comisarul Štefan Füle despre progresele Moldovei în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, dar şi îngrijorările UE legate de „incertitudinea de la Chişinău“

Într-un articol publicat exclusiv de „Adevărul“, Comisarul European pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Štefan Füle, laudă Republica Moldova pentru progresele realizate în ultimii trei ani, dar subliniază că „incertitudinea politică actuală de la Chişinău a stârnit îngrijorări în ceea ce priveşte durabilitatea eforturilor de integrare în UE“ ale ţării noastre.

Citiţi integral articolul intitulat „UE promovează o abordare comprehensivă pentru a consolida parteneriatul său cu vecinii“, semnat de  Štefan Füle, Comisarul European pentru Extindere şi Politică de Vecinătate:

„Acum doi ani, reacţionând la schimbările istorice care au avut loc în vecinătatea noastră, Uniunea Europeană şi-a revizuit politica aplicată în raport cu partenerii noştri din Est şi Sud, punând cu fermitate interesele şi valorile noastre comune - democraţia, supremaţia legii, respectarea drepturilor omului şi coeziunea socială - în centrul relaţiilor noastre.

În prezent, noi evaluăm cât de bune sunt rezultatele vecinilor noştri la capitolul transformarea ţării şi consolidarea democraţiilor profunde şi durabile şi în ce măsură UE îşi respectă angajamentul său de a oferi o mai bună susţinere în baza principiului „mai mult pentru mai mult“. Comunicarea PEV şi rapoartele de progres publicate la 20 martie de către Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant al UE evaluează într-un mod realistic implementarea angajamentelor de către ambele părţi. 

Anul 2012 a fost unul al provocărilor pentru UE, dar şi pentru ţările partenere. În Vecinătatea Estică, procesul de consolidare a democraţiei nu a avut loc uniform. În general, alegerile au devenit tot mai libere şi corecte. Totuşi, într-un număr de ţări, încă nu sunt respectate pe deplin unele drepturi şi libertăţi fundamentale: sunt necesare mai multe reforme pentru a proteja libertatea de asociere, de exprimare şi de întrunire, iar în multe cazuri mass-media nu îşi poate realiza rolul cu desăvârşire; foarte multe urmează a fi făcute pentru a stabili supremaţia legii şi pentru a face sistemele judiciare independente de cei care se află la putere. Corupţia rămâne o problemă larg răspândită.

Progresul nu este uniform. Unii dintre partenerii noştri au depus mai multe eforturi decât alţii, exprimându-şi ambiţia lor de a se apropia de UE sau de a urma o agendă transformativă. Deoarece există această imagine mixtă, UE va continua să facă diferenţe între ţările partenere, ajustându-şi abordarea sa la nevoile şi aspiraţiile partenerilor, fără a reţine acele ţări care vor să meargă mai repede. Însă noi recunoaştem că tranziţia democratică şi reformele dificile care sunt solicitate des vor lua mai mult timp. Unii dintre partenerii noştri continuă să se confrunte cu conflicte, instabilitate politică şi situaţii socio-economice dificile. Uneori, aceste ţări trebuie să abordeze foarte serios probleme de ordin politic, economic şi social, unele dintre ele necesitând o soluţie imediată. Aparent, rămâne puţin timp pentru axarea pe reformele structurale. Într-un astfel de context, UE va rămâne implicată, oferind în continuare sprijinul nostru.

În cei doi ani de când am prezentat noua noastră abordare, rezultatele obţinute de UE în diferite domenii sunt destul de bune. Am implementat în mod serios noile programe de asistenţă financiară, răsplătind partenerii implicaţi în reforme democratice. Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au sporit intervenţiile lor financiare în regiune, în special sub forma unor împrumuturi, cu aproximativ patru miliarde de euro. UE, împreună cu partenerii săi, a lansat şi continuă negocierile pe marginea noilor Acorduri de Asociere, zonelor de liber schimb aprofundat şi cuprinzător şi parteneriatelor de mobilitate.

Cooperarea cu Parteneriatul Estic a devenit una mai consolidată şi extinsă, incluzând noi domenii de activitate, precum transport, migraţie şi reforma administraţiei publice. Următorul Summit de la Vilnius, care va avea loc în noiembrie anul curent, va fi un eveniment important pentru Parteneriatul Estic.

Din 2010, Moldova a fost percepută ca un „model“ printre ţările PEV. Relaţiile dintre UE şi Republica Moldova s-au aprofundat în 2012. Noi am lansat negocierile privind instituirea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv (ZLSAC) ca parte a Acordului de Asociere dintre UE şi Moldova. Au fost semnate noi acorduri UE-Moldova în domenii precum facilitarea regimului de vize, aviaţie, agricultură, protecţie civilă şi cooperare în domeniul Politicii Comune de Securitate şi Apărare (CSDP) şi au fost înregistrate progrese la capitolul liberalizarea regimului de vize.

În 2012, graţie asistenţei financiare din partea UE, au început să fie implementate reforme ambiţioase în sistemul judiciar şi de aplicare a legilor, cât şi în privinţa combaterii corupţiei.

Reforma administraţiei publice a continuat pe fundal, în special odată cu adoptarea în aprilie a unei strategii de descentralizare, la fel ca şi reformele din domeniul sănătăţii şi educaţiei.

Totuşi, incertitudinea politică actuală de la Chişinău a stârnit îngrijorări în ceea ce priveşte durabilitatea eforturilor de integrare în Uniunea Europeană ale Republicii Moldova.

Politica Europeană de Vecinătate nu oferă soluţii imediate, dar reprezintă cel mai comprehensiv şi flexibil sprijin oferit partenerilor noştri din vecinătate pentru următorii ani. Astăzi, mai mult ca niciodată, creşterea economică lentă, rata înaltă a şomajului, inegalităţile persistente, provocările crescânde legate de mediu şi indicatorii socio-economici care adeseori sunt în descreştere sunt un argument în favoarea unor astfel de reforme care se află vădit în centrul acestei politici de parteneriat mai mult ca niciodată.“