Elevii, la răscruce: meserie prestigioasă sau una utilă
0Liceu, colegiu sau şcoală profesională. Este dilema absolvenţilor claselor a IX-a care şi-au aflat în aceste zile notele de la examene. În ciuda stereotipurilor, experţii spun că multe profesii care nu sunt la modă se plătesc mai bine decât cele obţinute după terminarea facultăţii
Până la sfârşitul acestei săptămâni, 36.000 de elevi îşi vor afla notele la examenele de absolvire a ciclului gimnazial. 66 de şcoli profesionale şi 46 de colegii au pregătit 16.000 de locuri la buget şi aproape 4.000 cu taxă.
Bunăoară, Şcoala Profesională numărul 1 din Chişinău pregăteşte cusători, croitori şi coafori, iar media de intrare pentru un loc la buget este accesibilă. „Primim la studii de frizeri cu media de la 7,5 în sus. Pentru restul specialităţilor luăm şi cu nota 6. Anul trecut, la frizeri, au fost trei elevi pe loc. În ultimul timp, la croitori şi cusători nu prea sunt doritori“, spune directorul şcolii, Anatolie Botnari.
La Şcoala Profesională numărul 8 din Capitală sunt aşteptaţi elevi cu orice medie pozitivă. „Luăm pe toţi cei care vor să îmbrăţişeze o profesie, chiar şi cu studii gimnaziale incomplete“, a menţionat directorul instituţiei, Ilie Pădureţ. De 68 de ani şcoala pregăteşte cusătorese şi croitorese, care vor urma să lucreze pentru comenzi individuale. Managerul spune că numărul doritorilor de a învăţa această profesie descreşte de la an la an.
CEREREA PIEŢII MUNCII
Chiar dacă elevii nu sunt interesaţi de ele, profesiile de cusător, croitor, operator de calculatoare, tractorist, vânzător, lăcătuş şi chelner sunt în topul meseriilor solicitate pe piaţa muncii, potrivit www.anofm.md. Acestea sunt însă ignorate în continuare de tineri, care optează pentru studiile la modă sau cele cu un concurs foarte mare.
„Acum avem nevoie de specialişti în protecţia mediului ambiant. Încercăm să echilibrăm cererea şi oferta. Cele mai solicitate profesii au fost dintotdeauna cele în transport, construcţii, în domeniul financiar-bancar şi comunicaţii“, subliniază viceministrul Educaţiei, Loretta Handrabura.
DIN CE CAUZĂ IGNORĂ ŞCOLILE PROFESIONALE
„Deşi avem mare nevoie de tractorişti, tâmplari, restauratori, nu sunt prea mulţi doritori de a obţine o astfel de profesie. Cei cu note mari dintotdeauna au mers la licee şi colegii, iar alţii
s-au luat după modă. În ciuda acestui fapt, unele specialităţi obţinute după finalizarea studiilor superioare sunt mai prost plătite, tinerii sunt luaţi de val. Asta chiar dacă un sudor cu şcoală profesională poate avea un salariu de 10.000 de lei“, a menţionat ministrul adjunct. Una dintre cauze e că la şcolile profesionale se atestă o lipsă de motivaţie de a învăţa, recunoaşte oficialul.
Şi elevii au păreri împărţite. „Sunt pentru colegiu, pentru că deşi învăţ cu un an mai mult voi absolvi cu o diplomă care-mi va permite să lucrez şi, totodată, să-mi continui studiile. Sunt pasionată de muzică şi nu am vrut să pierd trei ani de liceu pentru a face muzică abia la facultate“, povesteşte Mihaela Istrati, studentă în anul doi la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga“.
Ana-Maria Vecvert, absolventă de gimnaziu la Liceul „Mircea Eliade“, are însă o altă opinie. „Aleg să-mi continui studiile la liceu. După Bacalaureat voi avea mintea mai coaptă şi voi şti ce profesie să aleg. După mine, să faci patru ani de colegiu şi apoi să mai faci vreo patru-cinci de facultate e o pierdere de timp“, este sigură eleva.
„Sindromul turmei“ la moldoveni
„După 1990 s-a creat o modă pentru instituţii şi studii alese. Elevii au început să creadă că dacă alegi o profesie prestigioasă, îţi schimbi automat şi nivelul social. Vina pentru «sindromul turmei» o poartă şi instituţiile de învăţământ, dar şi Ministerul Educaţiei, care a lichidat examenele de admitere. Exista un filtru pentru accederea la universităţi, iar în dependenţă de medie, fiecare elev ştia unde să aplice“, e de părere Vasile Croitoru, expert în piaţa muncii. Specialistul spune că taxele introduse în colegii şi universităţi au diminuat concurenţa şi calitatea studiilor, dar au introdus o modă pentru anumite profesii.
„Şcolile profesionale nu s-au putut adapta la noile cerinţe ale pieţii, fapt pentru care au început să fie considerate neprestigioase. Din păcate, nu toţi înţeleg că piaţa muncii nu constă doar din jurişti şi economişti“, spune Croitoru. Soluţia pe care o propune expertul este comunicarea interministerială, care ar rezolva surplusul de anumiţi specialişti.