Elevii de la Liceul „Mircea Eliade“ din Chişinău fac orele de sport la bazin, pe banii părinţilor

În lipsa unei săli sportive, elevii de la Liceul „Mircea Eliade“ din Chişinău achită lecţii de înot sau se antrenează la complexul Universităţii de Educaţie Fizică din spatele Guvernului.

De ani buni elevii claselor a V-XII-a care-şi fac studiile la unul dintre liceele fruntaşe din ţară sunt nevoiţi să facă orele de educaţie fizică în Parcul Central din Capitală. Acolo copiii fac exerciţii de încălzire şi aleargă în cercuri, iar asta pentru că instituţia nu are o sală de sport. Din 2007, toate încercările de a construi o sala s-au soldat cu eşec, iar licitaţia publică anunţată de Primăria Chişinău, în vara anului 2012, a fost anulată din lipsa concurenţei.

„Taxă absolut binevol“

Din acest an de studii, administraţia liceului a optat pentru lecţii la bazinul Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport şi la sala de fitness de alături, situate în spatale Guvernului. „Alternativa a apărut din necesitatea de a face sportul undeva pe timp de iarnă. Am făcut adunare cu părinţii şi ei au fost de acord ca elevii să facă ore la piscină“, explică Grigore Vasilache, directorul Liceului „Mircea Eliade“.

Noua opţiune îi costă pe părinţii 30 de lei per lecţie, chiar dacă instituţia este de stat, iar învăţământul – gratuit. Directorul liceului spune că părinţii elevilor nu văd în asta o problemă. „Nimeni nu s-a revoltat. Cred că nu-i o problemă acei 30 de lei. În general, o lecţie la bazin costă 50 de lei, aşa că e o contribuţie rezonabilă“, a răspuns managerul instituţiei.

Nici şefa Direcţiei Educaţiei, Tineret şi Sport a Primăriei Chişinău, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, n-are ce le reproşa dascălilor pentru că admit orele de sport plătite. „Atât timp cât ajutoarele financiare sunt legale şi vin din partea unor asociaţii de părinţi, absolut benevol, nu e nicio abatere. E bine că liceul a găsit ieşire din situaţie pe timp de iarnă“, e de părere funcţionara.

Problemă de decenii

La bazinul de lângă Casa Guvernului i-am găsit la lecţii pe elevii claselor a X-a şi a XI-a. Celor care ştiu să înoate li se oferă pistele de la piscina în aer liber, iar celorlalţi - aparatele de fitness. Unii se împotrivesc decizii a administraţiei.

Nimeni nu s-a revoltat. Cred că nu-i o problemă acei 30 de lei. În general, o lecţie la bazin costă 50 de lei, aşa că e o contribuţie rezonabilă Grigore Vasilache directorul liceului

„Nu-mi pare mai bună opţiunea aceasta. E puţin loc, iar noi suntem mulţi. După aceste ore suntem obosiţi şi transpiraţi, dar trebuie să ne ducem înapoi la lecţii. Pe de altă parte, în parc se întâmpla să fie lunecos sau aglomerat. Să fi făcut cineva o sală sportivă la noi la liceu, ar fi fost cel mai bine“, strânge din umeri Vlada Gordienco, elevă în clasa a XI-a.

Colega ei de clasă e de altă părere. „Aici, la sală, măcar avem condiţii bune şi sunt de acord să achit o sumă de bani, dar să fac sport ca lumea“, afirmă tânăra.

Băieţii din clasele liceale se antrenează la aparate FOTO: Tudor Iovu

Băieţii s-au arătat bucuroşi să se antreneze la aparate. „Pe mine mă aranjează sala de forţă, ce să faci dacă la şcoală sală nu-i?“, se întreabă Dan Cotruţă, elev în clasa a X-a. „De când sunt eu în clasa întâi se tot vorbeşte despre construcţia sălii de sport. Pentru că nu o aveam, în parc alergam crosul, iar pe terenul din spatele şcolii jucam fotbal uneori“, îşi aminteşte băiatul.

Construcţia sălii e practic imposibilă în spaţiul pe care-l deţine liceul. La blocul de pe strada Alexandru cel Bun, unde învaţă clasele primare, s-au dus tratative despre construcţia unei săli demontabile, dar era nevoie de mai mult de un milion de lei, bani de care nu am putut face rost Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb şefa Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport

Nu există spaţiu pentru construcţie

Aceleaşi promisiuni despre construcţia unei săli sportive le rememorează şi Petru Fenghiu, care a absolvit aici învăţământul gimnazial în 2008. „Şi atunci făceam orele în parc. Nu e bine să li se ceară bani elevilor pentru că şcoala nu are condiţii necesare pentru lecţiile de sport“, consideră tânărul, acum student la Universitatea Petrol-Gaze de la Ploieşti.

Autorităţile însă ridică din umeri şi nu pot garanta că peste un an-doi va fi ridicată sala promisă. „Construcţia sălii e practic imposibilă în spaţiul pe care-l deţine liceul. La blocul de pe strada Alexandru cel Bun, unde învaţă clasele primare, s-au dus tratative despre construcţia unei săli demontabile, dar era nevoie de mai mult de un milion de lei, bani de care nu am putut face rost“, motivează Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb.

Situaţia nu este unică

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în anii 2012-2013, cu săli sportive erau dotate doar jumătate din şcolile primare din ţară, 79,5% din şcolile gimnaziale şi 93,1% din licee.