Două protocoale sociale şi unul de infrastructură au fost aprobate în ultima rundă de negocieri în format 5+2

În cadrul ultimei runde de negocieri în format 5+2 de reglementare a conflictului transnistrean în timpul Preşedinţiei ucrainene a OSCE au fost semnate 2 decizii protocolare în domeniul asigurării cu pensii şi îndemnizaţii sociale, precum şi cu privire la realizarea proiectului de reabilitare a sistemului de epurare a apelor reziduale din oraşul Dubăsari şi din oraşul Criuleni.

În cadrul rundei de negocieri fost aprobată o decizie protocolară cu privire la libertatea circulaţiei populaţiei, transmite IPN.

În perioada 25-26 noiembrie, la Kiev, sub egida Preşedinţiei ucrainene în OSCE, a avut loc cea de-a cincea şi ultima rundă de negocieri din acest an în formatul 5+2. Viceprim-ministrul pentru reintegrare Eugen Carpov, a comunicat în cadrul unei videoconferinţe de la Kiev, după finalizarea negocierilor, că discuţiile s-au desfăşurat conform unei agende cuprinzătoare care a inclus chestiuni pertinente din toate cele trei coşuri.

Eugen Carpov au menţionat că s-au discutat aspecte legate de asigurarea condiţiilor necesare pentru libera circulaţie a populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului, perspectivele deschiderii podului de peste Nistru din preajma satelor Gura-Bâcului şi Bâcioc. De asemenea, s-a menţionat necesitatea începerii lucrărilor de demontare până la sfârşitul acestui an a funicularului de peste râul Nistru dintre oraşele Rezina şi Râbniţa.

Au mai fost abordate şi aspectele economice vizând interacţiunea dintre cele două maluri în contextul edificării unui spaţiu de comerţ liber şi aprofundat cu Uniunea Europeană, promovarea dialogului în cadrul unui forum al societăţii civile şi mass-media de la Chişinău şi Tiraspol, dar şi crearea unei sub-grup care să comunice despre crearea Zonei de Comerţ Liber pentru ca toţi agenţii economici de pe ambele maluri ale Nistrului să beneficieze de aceasta..

Şefa delegaţiei de la Tiraspol din cadrul formatului 5+2, Nina Ştanski, a apreciat Preşedinţia Ucrainei a OSCE ca fiind una foarte bună, însă, a spus ea, nu au fost realizate toate speranţele pe care şi le-a pus la începutul anului curent şi speră la o conlucrare cu ucrainenii şi în anul următor. Referindu-se la proiectul de reabilitare a sistemului de epurare a apelor reziduale din oraşul Dubăsari şi din oraşul Criuleni, Nina Ştanski a menţionat că documentul semnat în acest sens va permite atragerea unui ajutor financiar din exterior pentru implementarea proiectului.

Nina Ştanski a mai spus că Tiraspolul propune ca, înainte de a lansa proiecte comerciale de anvergură, să se încerce reabilitarea economiei în regiune şi conlucrarea productivă dintre malul stâng şi malul drept, crearea unei Zone de comerţ liber în această regiune mai întâi.

Reprezentantul special al preşedintelui OSCE pentru reglementarea conflictelor prelungite, ambasadorul cu misiuni speciale, Andrei Deşiţa, speră că dialogul care s-a creat sub egida Preşedinţiei Ucrainei a OSCE să continue mai departe. Oficialul a mai comunicat că Preşedinţia OSCE trece la 2 state concomitent, care o vor deţine timp de 2 ani, Serbia şi Elveţia.

Următoarea reuniune a fost programată pentru luna februarie 2014, la Chişinău şi Tiraspol, sub egida noii Preşedinţii sârbo-elveţiene a OSCE.