DESTINAŢIE Conacul armeanului care a lucrat împotriva noastră
0La Hânceşti au rămas puţine urme ale lui Manuc Bei Mirzaian, diplomatul care a participat la târgul din 1812, prin care Basarabia a fost ocupată de Imperiul Rus. Castelul de vânătoare este unic în felul său.
Conacul lui Manuc este astăzi plin de ruine. Doar castelul de vânătoare pare rupt dintr-un tablou înţesat cu movile de moloz sau clădiri gata să cadă. Cândva aici era o reşedinţă luxoasă, care avea şi un castel de vânătoare, grajduri, havuzuri, o biserică armenească, cimitir şi tot felul de acareturi. La reşedinţa diplomatului armean - proprietate ce se întindea pe zece hectare - şefii Basarabiei ţariste aranjau tot felul de decizii pentru poporul subjugat. Astăzi doar acest castel, devenit muzeu, aminteşte de vremurile demult apuse.
Băştinaşii, de fapt cei care au contribuit la devastarea acestui monument de arhitectură, spun că nu au pus mare preţ pe complex din cauza personalităţii controversate a lui Manuc Bei. „Dacă nu se vor obţine fonduri pentru restaurarea conacului în câţiva ani şi ruinele rămase vor fi şterse de pe faţa pământului", spune îngrijorat Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din cadrul Ministerului Culturii.
TURIŞTII, ATRAŞI DE ISTORIE
Chiar şi în felul în care arată astăzi, conacul lui Manuc de la Hânceşti este vizitat anual de circa 6.000 de turişti. Specialiştii spun că aproape nimic din castelul de vânătoare (muzeul) nu sugerează faptul că în secolul XIX aici se adunau nobili la vânătoare. Majoritatea exponatelor sunt din perioada sovietică, poze şi documente ce au aparţinut familiei Manuc Bei, dar şi obiecte adunate de la oamenii din localitate. Cele mai vechi obiecte sunt nişte cărţi religioase de la începutul secolului XIX. Un bilet de acces în muzeu costă 15 lei, iar banii adunaţi, circa 90.000 de lei pe an, sunt împărţiţi pentru întreţinerea clădirii şi pentru salariile angajaţilor, afirmă Vera Screaghin, directoarea muzeului.
FOTO Iată ce a rămas din palatul lui Manuc Bei
Tudor Plăcintă, angajat la Drecţia raională Cultură, susţine că şi acum istoricii caută prin arhivele din toată lumea informaţii despre conac şi felul cum erau amenajate castelul şi palatul. „Castelul s-a păstrat cel mai bine datorită faptului că aici a fost deschis un muzeu în anii '80 ai secolului trecut", completează Ion Tulbu, şeful Direcţiei Cultură. Ultima investiţie aici s-a făcut înainte să dispară Uniunea Sovietică. Până în 1991 în reşedinţa lui Manuc a fost Colegiul de Construcţii din oraş. După plecarea studenţilor, clădirea a fost devastată. Abia acum, când podelele s-au surpat, foştii elevi au aflat că de acolo pornesc mai multe tuneluri ce duceau în diferite direcţii ale oraşului.
OPTIMISM LA DIRECŢIA CULTURĂ
Se presupune că una trece pe sub iazul aflat în apropiere. O valoare aparte are şi bucătăria. În beciurile acesteia sunt gropi adânci de aproape cinci metri unde vara era păstrată gheaţa. Şi de aici sunt treceri subterane. Ion Tulbu este optimist şi crede că palatul va fi reconstruit. Consiliul raional a înaintat proiecte la Biroul regional de colaborare transfrontalieră, pentru a obţine bani din fonduri europene. „Sperăm ca anul acesta să începem restaurarea casei vechilului şi a casei contesei Dolgorukii. Dacă am reuşi acest lucru, raionul ar avea un punct turistic extraordinar", spune funcţionarul. Autorităţile locale vor ca în casa vechilului să fie amenajat un hotel, palatul să fie folosit pentru întâlniri oficiale, iar castelul de vânătoare să fie amenajat cu trofee şi arme, conform destinaţiei.
FOTO Aşa arată casa vechilului
„Orice investiţie trebuie să fie justificată şi să existe garanţia că vom putea supravieţui mai apoi singuri. Totuşi, sunt lucruri care au valoare atât de mare încât nu pot fi măsurate în bani", a concluzionat şeful Direcţiei Cultură din Hânceşti.
Pentru reabilitarea complexului de clădiri este nevoie de peste patru milioane de euro, susţine Ion Ştefăniţă, care sugerează că se pot face şi parteneriate publice-private pentru a salva această bijuterie arhitecturală. „Ar fi bine ca la Hânceşti să se organizeze o masă rotundă la care să participe autorităţile publice locale, reprezentanţi de la Guvern şi Parlament şi să se decidă pas cu pas ce urmează să se facă mai departe", a spus Ştefăniţă.
FOTO Planul de restaurare a palatului
CINE A FOST MANUC BEI
Emanuel (Manuc) Mârza-ian s-a născut în anul 1769 în oraşul Rusciuc (pe atunci în Imperiul Otoman, astăzi oraşul Ruse din Bulgaria). Era fiul negustorului de grâne Martiros Mârzaian, originar din Armenia. În 1806, după începerea războiului ruso-turc, Manuc ajunge la Bucureşti, unde începe construcţia unui han. În 1808 el a cumpărat moşii în Basarabia, la Hânceşti şi Reni, devenind între timp şi mediator între oştile ruse şi cele otomane. Manuc Bei a participat activ şi la tratatele de pace, iar semnarea armistiţiului din 1812 s-a făcut chiar în hanul pe care-l deţinea în Bucureşti.
„După ce a lucrat pentru diplomaţia turcă şi pentru cea rusă, a fost un răsfăţat în Basarabia ţaristă. A avut planuri mari, de a crea oraşe. Totuşi, a prevalat interesul personal", spune istoricul Vlad Mischevca.
AVERE ASCUNSĂ ÎN HRUBE
În Hânceşti au fost descoperite mai multe treceri subterane ce pornesc de la conacul Manuc Bei. Chiar şi astăzi, din când în când se surpă pământul şi se crează gropi adânci de până la cinci metri. Anul trecut au fost descoperite hrube chiar şi în centrul oraşului. Din cauza acestora au apărut gropi imense chiar în mijlocul drumului. Se presupune că trecerile subterane au fost construite înainte de venirea pe aceste meleaguri a lui Manuc Bei şi că el doar le-a modernizat. Se vorbeşte că în hrube armeanul şi-a îngropat aurul agonisit pe parcursul vieţii.
4 milioane de euro. De atâta este nevoie pentru reabilitarea complexului architectural de la Hânceşti.
Citeşte şi:
Locul unde cobori pentru a te înălţa