Deputaţii Republicii Moldova mai au la dispoziţie 24 de zile pentru alegerea unui nou guvern
0Termenul limită pentru alegerea guvernului este data de 9 martie, conform preşedintelui Curţii Constituţionale de la Chişinău Alexandru Tănase. Dacă până la această dată parlamentarii nu vor găsi o soluţie, va fi obligat să dizove Parlamentul.
Noul Guvern
Necesitatea formării unui nou guvern apare atunci când se încheie mandatul al celui existent şi anume după data validării alegerilor parlamentare, expluică Alexandru Tănase. Astfel, după ce alegerile au fost validate, preşedintele Republicii Moldova se consultă cu fracţiunile care au trecut pragul parlamentar şi desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. În termen de 15 zile de la desemnare, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului. Acest program de activitate şi lista guvernului trece printr-o dezbatere, ce are loc la şedinţa Parlamentului. În caz că candidatul obţine votul de încredere al Parlamentului şi aprobarea listei, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul. Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.
Dizolvarea Parlamentului
În cazul în care Guvernul nu a fost format, deoarce nu a obţinut votul de încredere, Constituţia Republicii Moldova spune că după 3 luni preşedintele are dreptul să dizolve Parlamentul. Parlamentul poate fi dizolvat în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură a unui nou guvern.
Dizolvarea este sancţiunea constituţională aplicabilă Parlamentului, deoarece organul legislativ şi reprezentativ suprem nu-şi mai poate exercita funcţiile şi, astfel, nu mai poate exprima voinţa alegătorilor. Din aceste considerente, în legătură cu disfuncţia survenită, prin dizolvarea Parlamentului şi desfăşurarea alegerilor anticipate, alegătorilor li se oferă posibilitatea de a soluţiona pe cale constituţională conflictul dintre autorităţi. Totodată, prerogativa şefului statului de a dizolva Parlamentul constituie o garanţie constituţională, care permite soluţionarea şi deblocarea unei crize instituţionale.
Preşedintele mai poate dizolva Parlamentul şi în situaţa când se întâlnesc blocaje în procesul de adoptare a legilor.
Aceste 3 luni sunt termenul limită de formare a Guvernului, care include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare şi a altor proceduri legale. Termenul de 45 de zile pentru încercările de învestitură se absoarbe în cele 3 luni, perioadă oferită pentru formarea Guvernului, mai arată Alexandru Tănase.
Sintagma constituţională „cel puţin două solicitări de învestitură” permite şefului statului să desemneze mai mult decât doi candidaţi pentru funcţia de prim-ministru, însă termenele desemnării candidaţilor, precum şi solicitările acordării votului de încredere, indiferent de numărul lor, nu pot depăşi termenul limită de 3 luni.
Curtea Constituţională a statuat că dreptul discreţionar al şefului statului, de a dizolva sau nu Parlamentul, intervine după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de 3 luni.
Tentativele de învestitură urmează să aibă loc în acest interval de timp şi să fie epuizate în cel mult 45 de zile de la prima solicitare, dintre care au rămas de fapt 25, afirmă Alexandru Tănase. În cazul în care Parlamentul nu a reuşit să învestească Guvernul în termenul specificat de Constituţie, dreptul discreţionar al Preşedintelui privind dizolvarea Parlamentului se transformă în obligaţie. Prin urmare, indiferent de circumstanţele care au determinat lipsa votului de încredere, eşuarea formării noului Guvern în termen de 3 luni duce inevitabil la dizolvarea Parlamentului.