Democraţia de la Chişinău şi Tiraspol, subminată de oligarhi şi interese politice

Principiile după care activează regimurile politice de la Chişinău şi de la Tiraspol sunt la fel de democratice, însă supremaţia legii este subminată de  interesele oligarhilor şi ale grupurilor politice, se arată într-o analiză comparată realizată de un grup internaţional de experţi.

Profesorii universitari de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Eugen Străuţiu şi Vasile Tabără au coordonat o analiză comparativă a dezvoltării pe cele două maluri ale Nistrului. Studiul este parte a proiectului de cercetare „Dezvoltarea ca soluţie a conflictului transnistrean”, implementat de către Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu şi finanţat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin Asistenţa oficială pentru dezvoltare implementată de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

Autorii analizei susţin că, deşi evoluează separat, autorităţile centrale de la Chişinău şi Tiraspol au acelaşi obiectiv - de a se dezvolta în sensul democraţiei, pentru a corespunde standardelor occidentale. „A demonstra realitatea democratică este un obiectiv cu precădere important pentru autorităţile de la Tiraspol, care – dacă ar obţine recunoaşterea îndeplinirii standardelor democratice – ar face un pas important pe calea acceptării unui statut juridic internaţional”, se arată în studiul publicat.

Constituţii democratice la Chişinău şi la Tiraspol

Experţii în ştiinţe politice au prezentat o comparaţie ai celor cinci „piloni” ai unei guvernări democratice, care arată că principiile după care activează regimurile de la Tiraspol şi de la Chişinău sunt la fel de democratice. Prin urmare, în ceea ce ţine de Constituţie, profesorii de la Sibiu susţin că în cazul Chişinăului, Constituţia şi procesul constituţional sunt democratice. În acelaşi timp, „nu se pot formula rezerve principiale asupra caracterului democratic al Constituţiei şi procesului constituţional”. Referitor la separarea puterilor în stat, la Chişinău aceasta este formulată constituţional şi se aplică în organizarea şi activitatea instituţională de stat. La fel este şi la Tiraspol, caracterul prezidenţial al „republicii” neafectând separarea puterilor în stat.

Oligarhii şi interesele politce, deasupra legii

Un alt aspect este cel ce ţine de funcţionarea statului de drept. Astfel, normele ce ţin de funcţionarea statului de drept sunt proclamate oficial şi garantate în ambele Constituţii de pe cele două maluri ale Nistrului. În cazul Chişinăului, autorii studiului susţin că „fenomenul oligarhilor este adesea indicat de către opinia publică drept o formă de tratament preferenţial a grupurilor acestora în faţa legii. În acelaşi timp, analizele externe sugerează că la Tiraspol are lor o situare deasupra legii a grupului politic aflat la conducere. De asemenea, atât la Tiraspol, cât şi la Chişinău sunt organizate alegeri libere. Pe malul drept, influenţa guvernului în funcţie asupra procesului electoral nu este dovedită prin ilegalităţi flagrante, iar la alegerile din 2011 de pe malul stâng au trecut,  în mod formal, testul alternanţei la putere. Totuşi, în ceea ce ţine de existenţa partidelor politice moderne şi democratice sunt înregistrate mai multe lacune atât la Chişinău, cât şi la Tiraspol. Astfel, pe malul drept al Nistrului este atestată o legislaţie democratică, este asigurată exprimarea politică a grupurilor şi indivizilor conform principiilor libertăţii de opinie şi de asociere. „Este evidentă diversitatea ideologică. Există lacune în asigurarea trasparenţei finanţării, o prezenţă semnificativă a oligarhilor şi intereselor lor în sistemul de partide”, notează profesorii de la Univesitatea „Lucian Blaga” de la Sibiu.

Discrepanţa fundamentală

Pe de altă parte, sistemul de partide din regiunea transnistreană funcţionează în baza unei legislaţii permisive, există slabă exprimare ideologică, centrată pe patriotism şi modernizare. „Se atestă o apariţie târzie a partidelor, încă îndepărtate de standardele de profesionalism de tip occidental”, se precizează în analiză.

Solicitat de Adevărul Moldova, profesorul Eugen Străuţiu a declarat că  diferenţa fundamentală între cele două regimuri politice rezultă din statutul lor internaţional. „Chişinăul răspunde pentru respectarea regulilor democraţiei şi drepturilor omului în faţă instituţiilor internaţionale şi este obligat să se conformeze legislaţiei internaţionale. Tiraspolul, în calitate de stat nerecunoscut, nu are aceste obligaţii. De aici şi suspiciunile, îndreptăţite sau nu, asupra felului în care implementează principiile democratice pe care le proclamă”, a subliniat Eugen Străuţiu.