Dan Dungaciu: Moscova nu vrea independenţa Transnistriei, dar alipirea ei la Moldova pentru a controla prin Tiraspol politica externă a Chişinăului
0Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Bratianu” al Academiei Române (ISPRI), Dan Dungaciu, consideră că Moscova nu doreşte în acest moment ca Transnistria să obţină independenţa, dar ca malului stâng al Nistrului să i se ofere un statut special în cadrul Republicii Moldova, pentru ca Kremlinul să poată prin intermediul Tiraspolului dirija cu politica externă a Chişinăului.
„Pentru România, transnistrizarea Republicii Moldova ar însemna, pe termen mediu şi lung, învecinarea cu Rusia”, a declarat Dan Dungaciu într-un interviu pentru ziare.com.
Expertul politic e de părere că exemplul de „reglementare” a conflictului din Transnistria i-ar servi perfect Rusiei pentru a translata „solutia” şi pentru Ucraina.
„Agitarea chestiunii independenţei capată azi şi va căpăta în 2018 şi alte sensuri. Este o strategie moldovenească de justificare a cedărilor. E o strategie, cam de ultimă oră, a unei părţi a elitei politice de la Chişinău care exagerează enorm pericolul independenţei Transnistriei tocmai ca, în spatele lui, să facă concesii Tiraspolului pentru reîntegrare. Adică pentru statut special pentru Transnistria, noul concept al Federaţiei Ruse care îl inlocuieşte pe cel de federalizare”, a menţionat Dungaciu.
În opinia lui, la Chişinău unii ridică deliberat stacheta, pentru ca reîntegrarea să devină o victorie a diplomaţiei moldoveneşti care ar fi evitat prin asta independenţa regiunii!
„De fapt, va fi o victorie a Rusiei”, a precizat expertul român.
Întrebat ce ar trebui să facă România pe problema transnistreană, Dungaciu a spus că Bucureştiul trebuie „să urmărească evenimentele de la Chişinău cu conştiinţa acută a faptului că Transnistria este testul rusesc al binomului Plahotniuc-Dodon”.
„Reîntegrarea regiunii, inclusiv cu trupe ruseşti pe teritoriul ei (adică soluţionarea politică înainte de soluţionarea militară), poate fi liantul principal dintre cei doi. Ce înseamnă asta? Că după alegerile parlamentare din 2018, nu înainte, este posibil ca, în numele îndemnului patriotic (moldovenesc) de reîntegrare a republicii, să se creeze o majoritate care să aiba explicit acest obiectiv. Sub învelişul protector al uni compromis ruso-occidental, se poate vota tot ce e de votat şi să se accepte „statut special”, adica federalizarea”, a specificat analistul politic.