Curtea Constituţională a Republicii Moldova vrea reformarea statului

Partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova îşi propun să susţină procesul de reformare a Curţii Constituţionale de la noi şi a legislaţiei ce vizează activitatea acesteia. În cadrul conferinţei dedicate celei de-a 20-a aniversări a CCM, reprezentanţii delegaţiei UE în Moldova, cei ai Comisiei de la Veneţia şi ai altor instituţii europene au anunţat că e foarte important ca şi cetăţenii de rând să aibă accesul la Curtea Constituţională.

Reprezentanţii instituţiiilor europene au declarat că accesul cetăţenilor, şi nu doar a politicienilor, la Curtea Constituţională este una din principalele reforme care trebuie realizate în ceea ce priveşte această instituţie.

”Una din problemele de bază pe care le vedem în ceea ce priveşte specificul Curţii Constituţionale din Republica Moldova este faptul că cetăţeanul de rând nu are acces la aceasta. Potrivit Constituţiei voastre, doar instituţiile politice pot avea acces la Curte, şi, cu foarte mare regret, iniţiativele de a introduce dreptul cetăţenilor simpli de a apela la Curte nu au trecut de Parlament deoarece nu au adunat majoritatea de voturi necesară în acest sens.”, a declarat Schnutz Rudolf Durr, şeful Diviziunii Justiţiei Constituţionale a Comisiei de la Veneţia.

Uniunea Europeană îşi doreşte reforma

Şeful Secţiei Politică şi Economie a Delegaţiei UE în Republica Moldova, Wicher Slagter, a declarat la rândul său, că Uniunea Europeană susţine reformarea Curţii Constituţionale prin diferite proiecte pe care le demarează în Republica Moldova. Un exemplu în acest sens este finanţarea oferită pentru realizarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei 2011-2016. Acesta a menţionat că la începutul anului viitor UE va demara un proiect de asistenţă tehnică care va avea drept scop consolidarea Curţii Constituţionale.

Legislaţie arhaică

Reformarea Curţii Constituţionale din Republica Moldova este dorită foarte mult şi de preşedintele acesteia. Alexandru Tănase le-a declarat jurnaliştilor că regretă faptul că în cei 20 de ani de existenţă a Curţii, politicienii nu au ajuns niciodată la nici un consens pentru reformarea acesteia, fapt pentru care cadrul normativ în baza căruia funcţionează CC, este unul ”arhaic” şi care nu corespunde provocărilor actuale.

”Iată de ce am menţionat că proiectul pe care-l vom lansa cu Uniunea Europeană cred că va fi un pas important în stabilirea unui dialog cu autorităţile statului pentru a vedea exact acea agendă de modificare a anumitor legi care guvernează activitatea Curţii pentru a o face mai eficientă. În mod special mă refer la depolitizarea agendei Curţii prin modificări de procedură care ar permite accesul cetăţenilor la Curte, şi mai puţin a parlamentarilor”, a declarat Alexandru Tănase, preşedintele CCM.