Cum se văd bolile cronice ale sistemului de sănătate în primul recensământ al spitalelor din Republica Moldova

Echipamente medicale învechite, rable cu sirenă pe post de ambulanţe, lenjerii de pat putrezite sunt câteva dintre neajunsurile declarate de directorii instituţiilor medicale raionale la primul recensământ al spitalelor din ţară.

Specialiştii Ministerului Sănătăţii au încheiat preluarea datelor de la cele 69 de instituţii medicale din Republica Moldova în cadrul primului recensământ al spitalelor. Timp de două luni, 24 de angajaţi ai ministerului, împărţiţi în şase echipe, au colectat informaţii ce ţin de infrastructura spitalelor, starea clădirilor, calitatea asigurării cu agent termic, apă şi electricitate, resursele umane, stocurile de medicamente, calitatea procedurilor de asistenţă medicală, echipamentele din secţii şi condiţiile de control a infecţiilor din departamentele acestor spitale.

Chiar dacă datele sunt în curs de procesare şi vor fi făcute publice în luna august, reporterii „Adevărul“ au aflat de la directorii mai multor spitale raionale că principalele probleme ale instituţiilor recenzate e lipsa de specialişti, echipamentele învechite şi starea deplorabilă a vehiculelor de intervenţie.

Paturi legate cu sârmă şi cearşafuri putrezite

Cea mai gravă situaţie am întâlnit-o la spitalul raional din Anenii Noi. Potrivit directorului acestei instituţii, Victor Cebotaru, singurele dispozitive moderne din spital sunt un fibrogastroscop şi un ecograf, aduse în 2009. În rest, medicii fac diagnosticări cu ajutorul unui aparat Röntgen vechi de 30 de ani, iar analizele pulmonare sunt efectuate cu un fluorograf din anii ’80.

1.700 de euro pentru un singur pat de spital este costul necesar pentru reabilitarea instituţiilor raionale, conform unei estimări făcute de Banca Mondială în 2010.

„Avem nevoie urgentă de minim trei-patru aparate pentru respiraţie artificială, fiindcă resursele noastre sunt învechite. În spital sunt 46 de locuri pentru copii, însă avem doar paturi legate cu sârmă, cum erau pe vremuri. Stăm prost şi cu lenjeria de pat. Cearşafurile sunt putrezite deja, fiindcă mai mult timp au fost spălate după fiecare bolnav în parte“, a precizat directorul. O altă problemă e maşina spitalului: „Avem un Opel vechi de 20 de ani. Când îl pornim, îi cade uşa din mers“.

Deficit cronic de cadre

La spitalul raional din Soroca, cel mai „nou“ aparat de radiologie funcţionează de 15 ani. Dacă din toamnă sunt prevăzute noi achiziţii, problema numărul de specialişti medicali nu va fi rezolvată prea curând. „Avem nevoie de un infecţionist, doi medici internişti, un chirurg, un neurolog pediatru şi un psihiatru pentru copii. Dacă luaţi în considerare că 30% din medicii noştri au depăşit vârsta de pensionare chiar şi cu 10 ani, vă daţi seama că avem nevoie acută de personal specializat“, a declarat directorul instituţiei, Mihai Mîţu.

Rable pe post de ambulanţe

Nici la spitalul raional din Drochia lucrurile nu stau mai bine. Acolo este nevoie de doi cardiologi, doi medici pediatri şi doi neurologi. Directorul instituţiei, Petru Mogoreanu, afirmă că are nevoie de un aparat cu laser pentru intervenţile chirurgicale în regiunea abdominală şi de o maşină cu care să-i poată transporta pe pacienţi. „Avem două UAZ-uri vechi. Sunt bune pentru intervenţii scurte, dar dacă mergi cu ele mai mult de 20 de kilometri, le cad piesele“, ne-a spus directorul medical, Petru Mogoreanu.

La spital, cu benzina de-acasă

La Cahul situaţia este şi mai proastă, aici nu există nicio ambulanţă. „Avem contracte cu instituţii medicale din Chişinău şi din Comrat, pentru prestarea de tomografii computerizate, dar n-avem cu ce-i transporta pe pacienţii care au nevoie de aceste servicii. Ne descurcăm cu maşinile personale. Anul acesta am făcut rost de-o autospecială pentru un bolnav care avea nevoie de o tomografie şi el a plătit benzina“, a susţinut directorul instituţiei, Anatolie Malcov, adăugând că în secţiile de terapie intensivă încă mai sunt utilizate dispozitive vechi de peste 20 de ani.

La Spitalul Municipal Bălţi cea mai mare problemă constă în utilarea deficitară a secţiei de chirurgie, dar şi de lipsa specialiştilor. „Avem instrumente pentru operaţii, dar e necesară o reînnoire a acestora. E vorba de câteva sute, în special pentru chirurgia pediatrică şi intervenţiile de microchirurgie“, ne-a explicat directorul spitalului, Valeriu Postolache.

Investiţii minore în raioane

„Recensământul va arăta situaţia reală a spitalelor, iar rezultatele ne vor ajuta să elaborăm politici de sănătate eficiente pentru pacienţi şi pentru sistemul medical“, a explică Igor Condrat, şeful Secţiei conturi naţionale din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate, care se ocupă de coordonarea recensământului.

Ghenadie Ţurcanu, de la Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, susţine că toate studiile anterioare desfăşurate de către Ministerul Sănătăţii au servit doar ca argument pentru atragerea de finanţări străine, însă cu prea puţine rezultate înregistrate în raioane. „Investiţiile făcute în spitalele raionale sunt infime. Avem probleme mari cu dotarea tehnică a spitalelor şi ducem lipsă de standard minime de cazare a pacienţilor“, a menţionat expertul.